Pe lângă fotbal

         Dacă nu joacă România nu sunt în stare
să urmaresc cu atentie un meci de fotbal de la cap la coada. Nu ma
prinde actiunea oricat de palpitanta ar părea pentru cei din
tribuna. Daca miza nu ma priveste direct si personal gandurile mele o
iau razna si doar la fazele culminante încep sa procesez din nou
imaginile de la televizor. In restul timpului hălăduiesc pe arătură.
         Asa s-a intamplat si aseara la Brazilia
– Mexic. Era forfota mare pe toate canalele de sport in legatura cu
acest meci , cica era derby-ul grupei, si atunci mi-am zis ca
trebuie sa-l vad si eu. Nu că aș fi murit de curiozitate sa văd cine câștigă dar îmi place atmosfera care se
creeaza atunci cand urmaresti un meci de fotbal impreuna cu prietenii
si nu neaparat spectacolul de pe ecran. Berile, popcornul,
discuțiile, strigatele, vaietele, sfaturile, îndemnurile… toate
astea imi plac.
         Problema mea este ca nu ma pot concentra suficient. In timpul ceremoniei de deschidere a
meciului comentatorul spunea ca Mexicul a renuntat la culoarea verde
a echipamentului jucatorilor pentru ca ar fi fost un ”sacrilegiu” sa se
prezinte în verde in Brazilia, verdele fiind culoarea traditionala a
gazdelor. Si gândindu-mă la culori am remarcat imediat adidasii
jucatorilor. Waw, ce mult mi-au placut ! Bine, vad ca pe unii e semnul
de la Nike dar cred ca tot adidasi se numesc 🙂 Si m-am gandit cum ar
fi sa am si eu o pereche portocaliu neon. Fain, nu ?
 
 
         Apoi s-au cântat imnurile celor două țări iar
spectatorii au cântat si ei fara acompaniament conform traditiei (da, sud-americanii au o astfel de traditie). Si
au cantat si jucatorii cu muuult patos ( brazilienii cel putin parca
erau la X Factor ) :
 
 
         Fără să vreau am facut legatura cu inceperea meciurilor de rugby in care neozeelandezii au un ritual de intimidare a adversarilor destul de infricosator. Si mi-am adus aminte ca trebuie neaparat sa aflu regulile jocului de rugby, deocamdata pentru mine o mare enigma.        
         A inceput apoi meciul si am aflat tot felul de lucruri interesante si bine de retinut. Nu se stie niciodata cand iti
pot fi de folos, de exemplu daca participi la ”Vrei sa fii
milionar” a lui Ianțu sau chiar la ”Te pui cu blondele” a lui
Dan Negru. Deci: Brazilia este singura țară care a castigat 5 cupe
mondiale din care ultima in 2002. Cu Mexicul are o rivalitate veche
in fotbal si a castigat 22 din cele 38 de intalniri iar 2 editii de
cupa mondiala s-au tinut in Mexic.
         La un moment dat mi-a trecut pe la
ureche numele arbitrului turc Ceacâr (scris Cakir). Un cuvant pe
care nu l-am mai folosit de ani de zile si pe care l-am auzit pentru
prima oara cand eram la facultate. Aveam un coleg macedonean destul
de arătos care era ceacâr, adica avea un ochi albastru si unul
verde. Este singurul om pe care il stiu cu aceasta anomalie. În
schimb e mult mai frecventa la animale iar mâța asta ceacâră mi
se pare adorabilă:
 
 
         Revenind la meci, se vorbea la un
moment dat despre transferul nu stiu carui jucator de la un club la
altul pe zeci de milioane de euro. Si iar mi-a revenit in minte
nelamurirea pe care trebuie sa mi-o clarific: cand se face un astfel
de transfer jucatorul este intrebat daca vrea si el transferul ? Sau
il muta ca pe un sac de cartofi dintr-un loc in altul ? Iar daca
jucatorul nu este de acord cu transferul, ce se intampla, are
stabilite clauze contractuale care il obliga sa se mute in orasul /
țara in care il vinde clubul ? Îi rog pe connoisseuri să mă lumineze.
         Tare m-am mirat cand am vazut ca
arbitrul avea un spray cu un fel de spumă albă cu care putea marca pe teren
locul de unde se va da lovitura libera. Eu nu am mai auzit de asa
ceva pana acum dar poate nu m-am mai uitat de mult la un meci si se
pare ca sunt depasita de noutati.
 
 
         Am mai aflat o serie de lucruri despre
Fortaleza, orasul in care s-a jucat meciul, am aflat ca in afara de
Campionatul Mondial mai exista Cupa Confederațiilor (de care habar
n-aveam), am aflat ca Brazilia este favorita la castigarea titlului
si ca meciul de aseara s-a jucat in stil latino. Nici asta nu stiu ce
inseamna, in orice caz eu am vazut un meci foarte alert in care
băieții aia n-au stat o clipa locului. Cred ca e destul de greu sa
alergi 90 de minute continuu si cred ca multi dintre ei ar face față
cu succes unui maraton adevărat.
         Meciul s-a terminat 0 – 0. Așa mi-e dat mie, să nu mă bucur de nici un gol. Dar mi-am îmbogățit cultura generală 🙂

Share This:

2 thoughts on “Pe lângă fotbal

  1. Ciau Ioana,

    Am sa incerc sa te lamuresc eu in oarecare masura:

    1. Echipamentul

    Orice reprezentativa nationala are 2 rinduri de echipament, unul principal, care e reprezentative pt acea nationala si care nu trebuie sa aiba neaparat culori ale steagului natiunii respective si unul asa zis de rezerva.

    In legatura cu culoarea. De exemplu in mod traditional germanii joaca in clasicul chiloti negri si tricou alb desi steagul e rosu galben, negru. Italienii au caracteristic chiloti albi si tricou albastru de unde si numele "squadra azzura" desi steagul e rosu alb verde. Poate cel mai celebru examplu este al Olandei cu echipamentul portocaliu de unde si numele "portocala mecanica"("mecanica" avind legatura cu stilul de joc adoptat in anii 70, denumit si foatbal total), desi steagul e rosu alb albastru. In cazul Braziliei, Mexicului si al Romaniei, de ex, achipamentul principal e asortat dupa culorile steagului national si asta se intimpla in cele mai multe din cazuri. Si culoarea ciorapilor face parte din regula dar nu e asa de importanta in fondul problemei.

    Echipamentul secundar trebuie sa respecte o conditie, anume sa fie in contrast vadit cu echipamentul principal. De ce exista 2 echipamente? Pt ca se poate intimpla ca doua echipe sa aiba in mod preponderent aceleasi culori si ar crea confuzie in joc ca sa nu mai vorbim pe televizoarele alb negru, aceste reguli existind din vremea lor si probabil inca mai se mai folosesc.

    In cazul cind aceasta situatie de similaritate de culori apare se trage la sorti inainte de meci care echipa va folosi echipamentul principal si care cel secundar. Se poate ajunge la intelegere si fara tragere la sorti daca partile sint de acord. In cazul meciului Mexic – Brazilia mi se pare curios ceea ce spunea comentatorul pt ca brazilienii poarta tricouri galbene cu chiloti albastru verzui, pe cind echipamentul mexican e tricou verde inchis cu chilot alb si ciorapi rosii. Nu vad ce probleme are putea asta reprezenta dar ma rog…

    2. Imnul

    In America de Nord se cinta imnul national inainte de orice intrecere sportiva si la nivel de cluburi. De ex in NHL, campionatul profesionist de hochei, sint echipe americane si canadiene. Cind ele se intilnesc se cinta ambele imnuri. De fiecare data imnul se cinta acapella si de obicei sint invitati celebritati sa-l cinte. La fel se intimpla si in baschet. Spectatorii pot cinta si ei citeodata dar de obicei ii lasa pe profesionisti.

    3. Transferuri

    Atletii profesionisti din sporturile de echipa trebuie vazuti ca un cautator de job. Se duce la o firma/echipa cit mai buna pt un salariu cit mai mare. Oricine viseaza sa joace la Barcelona, Ral Madrid, Juventus Torino… dar in general ar juca la orice club intr-o tara cu campionat puternic unde bineinteles se invirt bani pe masura. Diferenta intre un slujbas de rind si un jucator profesionist este ca acesta din urma e de obicei reprezentat de un agent care cu asta se ocupa iar jucatorul isi exprima preferintele in timp ce agentul sa va stradui sa gaseasca cel mai bun deal.

    Numai bine si spor la bloguit!

    1. Waw ! Un raspuns exhaustiv. Mi-ai dat raspunsuri la niste intrebari care inca nici macar nu apucasem sa mi le pun… squadra azzura ? daca m-ar fi intrebat cineva ii ziceam ca e de la culoarea albastra a mării care inconjoara Italia. Multumesc de precizari 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *