Articolele care mi-au adus cel mai mare trafic pe blog

        După patru ani de blogging pot să spun, sau chiar să mă laud, că am deja ceva experiență în acest domeniu și nu doar într-ale scrisului (pentru că îmi vine mult mai ușor să leg cuvintele decât o făceam la început) dar chiar și în alegerea subiectelor. Este evident că unele teme aduc un număr mare de cititori și comentarii iar altele nu prezintă mai deloc interes deși sunt articole muncite și documentate și pentru care am pierdut mult timp căutând informații pe internet. N-aș vrea să spun că există o legătură directă între superficialitate și rating dar nu pot totuși să nu mă gândesc la asta și să îmi pun niște semne de întrebare. Probabil că, și nu doar probabil ci cu siguranță, la facultățile de jurnalism există cursuri care te învață cum să atragi cititorii prin titluri , conținut, poze, reclame și alte elemente de acest gen dar cum eu nu am făcut o facultate de acest gen, pot doar să vorbesc despre ceea ce se întâmplă pe blogul meu și doar din experiența mea personală. Așadar azi o să vă spun ce tip de articole au avut cel mai mare succes, unele luându-mă prin surprindere chiar și pe mine.

1. Articolele în care vorbesc despre sentimentele cu o conotație negativă adică ură, mânie, supărare, tristețe… tot ce e mai rău pe lume. De exemplu, dacă primul paragraf indică o mică stare de depresie, apar urgent zece cititori iar dacă spun că am niște nervi de zile mari în prima jumătate de oră de la postare se fac o sută. Ca să nu mai spun că expresia ”aș omorî pe cineva” aduce mia în 24 de ore. În schimb veștile bune pe care le împărtășesc prin intermediul blogului aduc doar zâmbete firave și politicoase iar lumea probabil cască de plictiseală în timp ce face scroll down. Asta se vede și după statisticile blogului care îmi arată cât timp petrece în medie un cititor per articol iar dacă stă 10-15 secunde e clar că nu a avut răbdare să citească până la sfârșit.
2. Articolele în care vorbesc despre bani. Dar concret și fără abureală. Cât costă una sau alta, cât câștigă x sau y, cât poți pierde sau economisi, ce poți face cu o anumită sumă de bani. Într-un fel mi se pare firesc, banii fiind foarte importanți în aproape tot ceea ce facem iar mie, la rândul meu, îmi place să fiu informată despre valoarea lor și urăsc atunci când cineva abordează un subiect de interes legat de anumite cheltuieli de care însă nu poate să spună decât că sunt ”mari” sau ”nejustificate” sau nu-și mai aduce aminte exact sau ”depinde” la ce te referi. Păi dacă te sfiești să vorbești sau ți-e jenă sau frică sau pur și simplu nu poți divulga anumite lucruri cu caracter confidențial, nu mai deschide discuția și cu asta, basta dar nu lăsa vorbele în coadă de pește. Se pare că eu nu le las și de câte ori am scris despre bani, lumea a fost interesată să vadă ce am de zis.
3. Articolele de tip listă: 10 lucruri de care să ții seama… 5 destinații pentru… top 10 obiceiuri… și așa mai departe. Cunoașteți genul pentru că nu eu l-am inventat și e plin internetul de listicles, cuvânt nou apărut în engleză care este definit ca a piece of writing or other content presented wholly or partly in the form of a list, adică în traducere o formă de scriitură prezentată parțial sau în întregime sub forma unei liste. Foarte ușor de scris, fără mari bătăi de cap, bine structurat și în consecință ușor de citit. Cumva ca la școală când făceam tot soiul de clasificări. Pentru exemplificare – articolul de față 🙂
4. Articolele despre mâncare. La fel ca și banii, privesc pe toată lumea și foarte repede cititorii și cu mine ne găsim puncte comune. Iar dacă, să spunem,  conținutul despre un mic dejun sănătos este pus sub forma unei liste ca și cea de aici (adică ceea ce spuneam la punctul 3) succesul este garantat 100%.
5. Articolele în care fac review-uri sau recenzii pentru anumite articole, magazine, restaurante, cărți, filme și așa mai departe. Astea nu au neapărat un succes imediat (prin succes însemnând număr mare de vizitatori unici) dar își păstrează potențialul în timp și numărul cititorilor rămâne oarecum constant. Sunt cei care efectiv caută informații despre un anumit produs iar google îi aduce (printre altele) și la mine pe blog. Bineînțeles ca dacă am fost nemulțumită sau am scris ceva de rău, se vor găsi încă o sută care să-și împărtășească experiența negativă într-un comentariu, în timp dacă scriu ceva de bine sau despre ceva care îmi place cum ar fi produsele de aici, lumea este mai tăcută. Dar, și asta o știu de la trainingurile care ni se făceau pe vremea când lucram la bancă, un client nemulțumit spune tuturor prietenilor pe când unul mulțumit s-ar putea să nu spună nimănui. Psihologia omului fiind aceeași, nu am deci de ce să mă îngrijorez.
6. Articolele în care abordez teme politice. S-a întâmplat doar de două sau trei ori și au creat atâta polemică (extinsă din păcate și în mediul offline) încât am zis că o las baltă. Nu că mi-ar displace confruntările dar, din păcate,  s-a ajuns la vorbe mult prea urâte, injurii și chiar amenințări iar blogul acesta vreau să rămână un loc în care să mă simt bine și nu să stau să umăresc haterii. Dar, vai, cât material aș avea în perioada asta, doar să deschid cinci minute televizorul, o sursă inepuizabilă de știri și umor involuntar 🙂

        Din punctul meu de vedere cred că lista este completă, poate ar mai fi o idee, cea a articolelor în care se deschid subiecte pătimașe cum ar fi vaccinarea sau căsătoria între persoane de același sex însă nu am scris niciodată un articol exclusiv pe una din aceste teme ci doar am abordat tangențial subiectul. Acum însă vă întreb pe voi, ați vrea să aflați părerea mea despre… și vă las să completați punctele cu ceea ce vreți.