Sunt bărbații mai deștepți decât femeile?

        Bărbaţii au o capacitate de analiză mult mai dezvoltată decât femeile: pot găsi soluţii pentru diferite probleme în situaţii de criză şi pot schiţa harta unei clădiri mai uşor decât acestea. În contrast, femeile se uită la hărţi ca la maşini străine şi descifrează mai greu detaliile.

        Era să pic jos când am citit chestia asta publicată în Evenimentul zilei în anul de grație 2018. Serios??? femeile se uită la hărți ca la mașini străine, săracele de ele, atâta doar le duce minteuța lor de găină… nu sunt în stare să descifreze o hartă și nici nu au capacitate de analiză. Pfff, probabil că dacă ar fi numai ele pe lume s-ar duce totul de râpă, noroc că există masculii care pot găsi soluții în situațiile de criză…

        După un astfel de articol apărut într-o publicație importantă, zic eu, mă întreb ce face CNCD-ul (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) și care este rolul său în stoparea unor astfel de afirmații aberante. Și îmi răspund singură: Nu face nimic. Probabil lucrează la capacitate maximă pentru recurs, după ce Curtea de Apel București a anulat amenda dată în luna februarie de instituția sus numită jurnalistului Otrăvel (aka Cristian Tudor Popescu) care a îndrăznit să compare coafura Vioricăi cu cea a pavianului cu mantie. Nu vreau să deviez subiectul discuției dar totuși nu mă pot abține să nu mă întreb ce mama naibii de discriminare o mai fi și asta (și fațăde cine?) când omul se leagă de freza unei doamne? Că o fi nepoliticos, ne-elegant sau de-a dreptul mârlănesc nu contest, dar de aici până la discriminare e cale lungă. În schimb atunci când este încălcat însuși principiul egalității între sexe se pare că nimănui nu-i pasă. 

        Nu cred că bărbații sunt mai deștepți decât femeile chiar dacă au creierul mai mare 🙂 Și îl au pentru că, fizic, sunt mai mari. Normal că dacă ai un metru nouăzeci creierul tău cântărește probabil cu 200 de grame mai mult decât al unei femei care are un metru șaizeci dar inteligența, din fericire, nu se măsoară la kil.

        Acuma depinde și ce înțelegem prin deșteptăciune, dacă este vorba despre ceea ce studiem la școală, având în vedere că sistemul de învățământ este unic, nu există diferențe între fete și băieți, de asta sunt sută la sută convinsă. Rezultatele la orice materie depind doar de cât învață copilul, indiferent de sex, și, evident, în mare parte și de factorul genetic, factor cunoscut sub denumirea populară de cum l-o lăsat Dumnezo’. La nivelul abilităților însă gradul meu de certitudine lasă loc unor îndoielil. Nu pot să-mi dau seama dacă talentul de a face anumite lucruri practice care presupun îndemânare vine din factorii genetici sau mai degrabă din exercițiul și practica de-a lungul timpului. Fetele sunt îndreptate de mici către cusut, tricotat și croșetat în timp ce băieților li se pune în mână o șurubelniță, un ciocan și o trusă de traforaj. Sau cel puțin așa era pe vremea mea când orele de ”lucru manual” se desfășurau separat și activitățile erau cu totul diferite.

         De exemplu eu nu am întâlnit bărbați care să tricoteze. De fapt, ba da, am văzut totuși unul singur în viața mea, era un portar de noapte pe care îl aveam la cămin și cum cred că altfel ar fi murit de plictiseală pentru că nu era nici internet nici program la tv atunci, mișca tot timpul din andrele în timp ce din buzunarul halatului i se desfășura un ghem. În schimb femei din mâinile cărora ies minuni și chiar mici opere de artă, am întâlnit la tot pasul. Fără să mă laud, ci doar cu intenția de a-mi susține ideea, chiar și eu mă număr printre aceste femei. Știu să cos în cruciulițe, să cos goblenuri, să brodez, să fac ajururi și să tricotez orice model. Dar nu doar că știu ci chiar am făcut lucruri frumoase care au necesitat multă migală. Am cusut rochițe de păpuși și de fetițe, am făcut perne decorative, fețe de masă, costume populare, cravate croșetate, perdele cu volănașe, căciuli, pulovere, de toate am făcut.

        Și mă uit la băiatul meu, despre care toată lumea spune că are mâini de aur  atât de priceput este la meșterit, că nu este în stare să coasă un nasture la locul lui. Montarea tavanului din rigips, atunci când am renovat apartamentul, i s-a părut un mizilic, dar să țină un ac în mână i se pare complicat. Ce-i drept, și eu mă uit ca mâța-n calendar la chestiile de aici  fără să știu exact cum se folosesc în timp ce într-o mercerie aș putea sta ore în șir la vitrina cu panglici și mărgeluțe.

        Întrebarea pe care mi-am pus-o adesea și la care nimeni nu are încă un răspuns demonstrat științific este dacă de la cea mai mică vârstă copiilor nu li s-ar da jucării diferite (păpuși pentru fetițe și mașini pentru băieți) ci ar fi lăsați să aleagă singuri, dacă nu ar fi îndrumați sau chiar împinși în anumite direcții așa zis specifice genului de care aparțin, dacă factorul educațional și cel social nu le-ar separa drumurile atrăgându-i doar spre activități  tradiționale rolului fiecăruia în societate, ar mai exista atât de multe diferențe de îndemânare la vârsta adultă? Băieții ar alege în continuare trusele de scule iar fetele s-ar lăsa pradă doar instinctului matern sau ar fi un amalgam din toate? Care credeți că este raportul dintre educație și gene?  panou

 

 

Share This:

11 thoughts on “Sunt bărbații mai deștepți decât femeile?

  1. 🙂 M-am distrat putin cand am cetit respectivul citat…
    Cine doreste poate afla ca desteptaciunea/ inteligenta nu e specifica in functie de sex…. diferentele intre doamne si domni exista intr-adevar deoarece asa este normal, insa nu e vorba de inteligenta ci de anumite lucruri specifice fiecarui gen…
    Oricum, pentru ca am si fata si baieti, au fost in casa jucarii la gramada, iar ei au putut sa isi aleaga ce doresc, nu am impus eu…totusi baietii au ales masinile din prima. Altceva nu stiu ce sa spun, e doar experienta mea.

    1. Fiica-mea se bucura foarte tare de masinute pe la doi ani dar cum eu i-am cumparat doar păpusi treptat, treptat a renuntat la ele 🙂

  2. Eu stiu un bărbat care pe cand era mic lucra cot la cot cu fetele la cercul de lucru de mana 🙂 E sotul meu. Pe la 20 ani stia sa coasa pantaloni. Acum isi coase singur nasturii.
    Si doar sunt multi barbati croitori.
    Si mai stiu unul mare maestru in ale tricotatului.
    Asta cu hartile e chestie cunoscuta, nu-i discriminare. Nu-s mai destepti, doar au un mod diferit de a gandi.

    1. Eu n-am intalnit nicio fată/ femeie care să nu se descurce pe o harta, ba din contra. Inainte de gps, cum majoritatea stateau pe scaunul din dreapta, erau tot timpul cu harta in mână 🙂

      1. Eu si acum stau in dreapta cu harta in brate si il ghidez de cate ori mergem in Grecia. Pana vara asta nici nu am avut gps pe telefon nici unul, dar toata lumea spune ca in insulele din Grecia e atat de aproximativ, ca e mai buna harta. Chiar daca mai ratez care o intrare, o gasesc sigur pe urmatoarea 🙂
        Iar sotul meu stie coase la masina, am schimbat impreuna husa canapelei ca era roasa, eu am croit si am insailat iar el a cusut. Si si-a cusut de la zero husa la scaunul scuterului pe care si l-a restaurat.

  3. Stiu 🙂 Dar trebuie sa recunosc ca eram destul de incompetenta la indrumat dupa harta 🙂 Si ca si in ziua de azi, cu tot cu gps-ul, cand trebuie sa ajung într-un loc nou, nu stiu cum fac de ajung sa ma ratacesc: ba numarul ala nu exista, ba am patit ca strada era in alt oras (invecinat si mic)
    Anul trecut am parcat masina si apoi m-am ratacit pe jos, cu gps-ul in mana de ( intersectie de 3 orasele). Cand sa plec mi-a trebuit vreo ora-doua pana mi-am gasit masina 🙂 Cum se apropia seara si eram într-o zona destul de nesigura, ma si gandeam sa iau autobuzul sa plec acasa fara masina ca sa vin a doua zi cu sotul la cautat masina 🙂

    1. Simțul de orientare e înnăscut (sau nu) si eu il asociez cu un soi de talent si, ca orice talent, il ai sau nu. Dar sa fii in stare sa citesti o harta e cu totul altceva.

  4. Fraza citata denota mult misoginism. Din ea rezulta ca femeile nu sunt capabile nici sa discearna esentialul, nici sa analizeze detaliile ca sa croiasca solutia potrivita. Cam mult pentru nivelul meu de toleranta 🙂 Nu ma regasesc deloc in caractezarea asta; marturie stau atatea imprejurari de la serviciu ( ca singur cap limpede ), ca sa nu mai vorbesc de cele din viata personala. Si asta fara sa fiu ceea majoritatea numeste “o barbata”, dimpotriva sensibilitate multa ( prea multa, zic unii ). Asadar, barbati sau femei ( mai putin indivizi de genul celui care a emis citatul cu pricina 🙂 ), avem calitati/defecte, abilitati/neindemanari si ne iubim, chiar daca uneori ne suportam cu greu, tocmai pentru acestea.

  5. de aia imi plac mie pietele si targurile medievale, ca sunt romancaaaaaa…uite, nici evenimentul zilei nu a iesit din vremurile medievale (intelectual, zic)

Leave a Reply to Ioana Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *