Am intrat în linie dreaptă cu pregătirile de Crăciun, a venit și prima zăpadă și înainte să începem să ne văicărim că nu mai vine odată primăvara, sintetizez săptămâna care tocmai e pe punctul de a se încheia:
- Am scăpat și anul acesta de Secret Santa. Dintre toate obiceiurile de Crăciun, ăsta mi se pare cel mai aiurea, asta ca să nu folosesc cuvântul idiot. N-aș vrea să se simtă nimeni ofensat iar dacă vouă vă place acestă idee, good for you. Eu însă consider că sunt bani aruncați pe fereastră pe cadouri inutile de care nu se bucură cu adevărat nimeni și care, după ce zac pe fundul unui sertar un an de zile, ajung, fie la gunoi, fie la un alt nefericit care intră în acest joc stupid.
- Am închis doar pentru o clipă ochii și când i-am redeschis trecuseră deja zeci de ani. Cristina mea are deja copii și eu sunt bunică. Dacă nu m-aș uita în jur să văd câte s-au schimbat aș putea jura că totul a durat doar câteva secunde și toată viața mea de până acum s-a depănat ca un vis (astea au fost printre ultimele cuvinte pe care mi le-a spus bunica mea înainte de a muri. Aveam doar 16 ani atunci și nu prea am înțeles exact ce voia să spună dar mare dreptate a avut). Anyway, ce voiam să spun, e că ieri a fost ziua Cristinei și încă nu-mi vine să cred cât a crescut și că nu mai e un bebeluș.
- Am cumpărat o față de masă roșie pe care am găsit-o după îndelungi căutări chiar sub nasul meu, adică la Kaufland. Mi-a intrat în cap că îmi trebuie neapărat roșu pentru masa de Crăciun (și nu numai, ci pentru toată această perioadă) și atâta m-am agitat până am scos-o la capăt. Nu că n-aș fi putut fără, doar în anii trecuți ca să creez o atmosferă festivă puneam o față de masă albă peste care așezam o traversă roșie sau, cum îi spune la noi, un fugător dar, na, când mă fixez pe o idee văzută pe Pinterest, greu mi-o mai scot din cap.
- Am luat un brunch delicios la Marty, restaurantul meu preferat din Cluj mai ales acum când au în meniu vin fiert și eggnog 🙂 Ador perioada dinainte de Crăciun când oriunde te duci se aud colinde, clipesc luminițe colorate iar lumea poartă căciuli caraghioase. Mâncarea la Marty mi-a plăcut întotdeauna, atmosfera e cozy iar chelnerii foarte amabili. De data asta am găsit un singur minus, oul meu poșat era puțin prea acru de la, probabil, prea mult oțet pus în apă.
- Am evitat cu succes aglomerația din magazine și am făcut ultimele cumpărături (cadouri de ultimă oră) pe internet. Când nu știu ce să cumpăr, merg pe ideea de consumabile asta însemnând fie ceva bun de mâncat sau băut, fie cosmetice, adică ceva de care oamenii au nevoie, lucruri pe care le consumă fără a-i aglomera cu obiecte inutile adică genul de cadouri care se oferă la Secret Santa de care tocmai vă spuneam 🙂 Mai nou, de când poti comanda produse cosmetice online găsești tot felul de seturi cadou la prețuri mai bune decât dacă le-ai lua separat și, mai mult decât atât, sunt deja gata împachetate în ambalaje foarte atrăgătoare. Eu mă bucur întodeauna de un ruj, de un blush sau de un eyeliner dar pentru cine nu e pasionat de machiaj merg cu succes produsele de igienă, un gel de duș sau un săpun lichid mai fancy pe care nu îți vine să dai banii toată ziua-bună ziua dar de care te bucuri atunci când le vezi la tine în baie.
- Am terminat curățenia generală, știți voi care, aia de ne mănâncă zilele înainte de fiecare sărbătoare de parcă ar veni musafirii să verifice dacă avem praful șters sub canapea sau dacă e ordine în sertare. Obicei pur românesc dar care intră cu siguranță la capitolul tradiții și obiceiuri de Crăciun. Cu ocazia asta am încercat o nouă variantă a pastilelor (sau tablete, nici nu știu exact cum le spune), din acelea care se pun în rezervorul de la wc și care colorează apa în albastru sau verde. Ei, acum au apărut pe piață unele mov cu miros de levănțică și mi s-a părut o idee foarte drăguță, așa că le-am luat. Dezamăgire totală. De mirosit, nu miros a nimic. Când tragi apa, vine într-adevăr mov, dar un mov închis și nici nu seamănă a lavandă dar nenorocirea cea mare e că apa din budă se vede neagră-maro de zici că e noroi sau că tocmai ai golit găleata cu apă murdară după ce ai spălat pe jos. Horror! Acum nu am cum să mai dreg treaba decât să aștept să mai treacă două-trei săptămâni și să se dizolve complet pastila aia. Nu are rost să pun una albastră peste, pentru că nu are cum să anhileze efectul primei. E prea intensă culoarea 🙂 Ce să faci, n-ai ce să faci… aventuri de gospodină.
- Am comandat o carte pe amazon, The Little Book of Hygge. Puteam să o iau și de la Cărturești cu 36 de lei dar pe amazon am găsit-o cu 12, e adevărat că nu nouă dar în stare foarte bună, adică like new. Din păcate amazon nu livrează în România o mulțime de produse iar cărțile folosite intră în această categorie. Eu am comandat-o în Anglia și o să o iau cu prima ocazie când merg acolo care, by the way, va fi foarte curând. Hygge este un concept danez care adună în el plăcerile simple prin care viaţa de zi cu zi devine o bucurie, casele mai primitoare și oamenii mai fericiți iar dacă citești cartea și apoi aplici ceea ce ai citit ai toate șansele să devii un om cu adevărat fericit. Sau cel puțin așa susține autorul Meik Wiking care este CEO la Happiness Research Institute din Copenhaga 🙂 Deci asta va fi prima carte pe care o voi citi în 2019 și sper să fie un început promițător.
Voi cum intenționați să vă începeți anul?
Sa stii ca la sotul la serviciu au primit cadouri f frumoase, el a primit ceai cumparat din Londra din gara St Pancras. A fost f incantat.
Eu nu m-am agitat sa fac curatenie, cum neam mutat de doar 3 luni, consider ca e destul de curat.
Eu auzisem de Marty ca e bun, dar am fost dezamagita. Mi s-a parut raport calitate pret slab, multe chestii facute din lucruri decongelate, tin minte cat am fost de neplacut surprinsa sa vad ca supa de hribi e din hribi decongelati. Vara.
Sa iti traiasca Cristina si nepotelele. Si mie mi se pare ca timpul trece prea rapid, vorba sotului pana se termina gradinita si scoala primara a copiilor mai e cum e, dupa aia viteza devine ametitoare.
Sarbatori fericite tie si la toti ai tai!
Cred ca depinde si cine face parte din grupul Secret Santa, daca oamenii isi dau un pic interesul, ies lucruri si amintiri dragute. Eu insa n-am avut parte decat de cadouri gen chinezării de plastic. Sarbatori fericite si voua!
Sotul chiar se simtea putin vinovat ca el a dus ceva destul de neutru ( ciocolata de la ciocolatier), cine i-a dat lui aflase ca ii place ceaiul, de-aia i-a dat asa ceva. Si mi-a spus ca toti au primit chestii f faine (suma a fost limitata la 5 euro). Dar e drept ca o colega de-a mea a prevazut ceva in familie,pe tema ‘kitsch’, m-am gandit cu groaza la cadourile care se schimbau acolo 🙂
Nici mie nu imi place Secret Santa, e doar a doua oara cand am dat peste el dar a tinut neaparat sefa cica sa ne apropiem unii de altii 🙂 Ei bine cum noi muncim in mai multe locatii, fix cine trebuia sa ma cadoriseasca pe mine nu a aparut, cu o scuza de copii mici, si am primit cadoul dupa trei zile si dupa insistentele zilnice ale sefei. Asa ca… decat o obligatie indeplinita in sila mai bine fara. Dar macar au fost consumabile, ciocolata si cafea.
Altfel… poate Marty e bun pentru Cluj, nu merg eu in multe restaurante dar am fost in cateva si mi se pare cel mai bun din ce am vazut, dar Elena are alte termene de comparatie … Adevarul e ca nici nu m-am gandit sa il compar cu restaurante la care am fost in alte tari.
Imi vine sa rad de experienta ta cu Secret Santa, ce penibil trebuie sa te simti ca cineva sa insiste sa primesti intr-un final cadoul 🙂 Mai bine lipsa decat o obligatie de bifat in plus.
In Cluj nu merg la restaurante scumpe, de fitze vorba ceea, ca piept de rata il mananc la mine acasă sau la un restaurant de aici, unde e patria ratei. Sau scoici sau peste de mare nu mananc, ca doar nu are Clujul iesire la mare 🙂 Asa ca despre restaurantele astea nu ma pronunt. Caut pe cat posibil chestii românești, pe care nu le gasesc aici, gatite la fata locului, din produse locale. Vara, in Romania, iesim des la restaurante, asa ca as putea sa fac o lista cu restaurante care mi-au placut sau nu la Cluj 🙂 Am avut de multe ori surprize placute cu locuri pe care nu dadeai doi bani. Si neplăcute cu altele care te taxeaza de parca ar gati pe loc produse proaspete,au cartea de bucate si vesela elegante, dar ce servesc in ele, mai putin.
Legat de restaurante de aici, de la o anumita suma in sus, e obligatorie fata de masa si servete de panza, apa la sticle din sticla, in Romania nu se prea respecta asta. Altfel nu fac comparatii, ci judec doar in functie doar de ce mananc.
In alta ordine de idei, am ramas fara brad 🙁 M-am dus la floraria de unde iau de obicei si n-am gasit. Acum trebuie sa fac turul locurilor unde s-ar gasi. Asa imi trebuie daca fac brad in Ajun:)