Voi câți bani dați pe frumusețe?

        Întrebarea nu e metaforică, e chiar foarte concretă și înfiptă în realitate și mă gândesc la ea de când am auzit pe cineva spunând că tura asta ar sări peste vopsitul la coafor ca să economisească 350 de lei.  Am crezut că nu aud bine. 350? un vopsit de păr? dar îmi precizează tipa că e cu vopseaua ”lor”. Păi vopseaua pe care o folosesc eu costă 13 lei dar niciodată nu dau atâta pe ea pentru că o cumpăr doar când e promoție și costă 11 lei, iar atunci îmi iau 6 tuburi ca să-mi ajungă juma’ de an. N-aș da atâția bani pe un vopsit numai dacă mi-ar garanta că voi ieși Miss Univers 🙂 Dar desigur dacă te duci la un salon de cartier și  nu la un hairstylist cu pretenții de artist, găsești prețuri mai rezonabile. Dar nici acolo nu mă duc, în primul rând din cauza timpului pe care l-aș pierde așteptând cu vopseaua în cap și abia apoi din cauza banilor. Să stai două-trei ore doar ca să îți vopsești rădăcinile crescute mi se pare cea mai mare irosire a timpului. M-am învățat să fac operațiunea asta acasă, e simplu, comod și eficient și nu aș schimba cu nimic în lume.

        În niciun caz nu spun că ar trebui să se închidă saloanele de frumusețe, doar că din punctul lor de vedere eu nu reprezint clientul ideal. Merg la coafor de două ori pe an ca să mă tund, practic să îmi tai din vârfuri, mai merg la pensat din când în când (dar de când a început pandemia am sărit peste asta) și ce îmi place cu adevărat este să merg la un masaj de relaxare dar asta nu intră la capitolul frumusețe. Știu multe persoane care nu se spală niciodată pe cap acasă ci doar la coafor o dată pe săptămână, și consideră asta un răsfăț personal. Pentru mine ar fi, nu chiar un supliciu, să nu exagerez, dar aș considera o corvoadă să am program săptămânal la coafor.  Nici la cosmetică nu merg decât din an în paști pentru că un peeling facial sunt și eu în stare să îmi fac acasă iar cum sunt o împătimită a cosmeticelor am în baie toate cremele posibile și imposibile. Și nu doar că le țin pe raft, dar le și folosesc 🙂

        Sau să mă duc, înainte de un eveniment (o nuntă, desigur că la cele pe covor roșu nu primesc invitație), să mă machiez la salon… nici prin cap nu mi-a trecut mai ales de când am auzit ce tarife sunt. 250 de lei pentru o ședință cu un makeup artist… De banii ăștia îmi iau corector anticearcan de îmi ajunge pe trei ani, că asta e cea mai mare problemă a mea, cearcănele. Am cearcăne de când aveam 10 ani așa că mă consolez cu gândul că asta sunt eu. De manichiură/ pedichiură nici nu mai are rost să spun nimic. La pedi nu rezist pentru că mă gâdil îngrozitor în talpă, iar la manichiură am fost, cred, de trei ori în toată viața mea. Am acasă lampă pentru manichiură semipermanentă, vreo 10 nuanțe de rozuri și roșu pentru că alte culori nu îmi plac și sunt foarte mulțumită de fiecare dată cu rezultatul. Epilarea, subiect sensibil, o rezolv tot de una singură și nu mi se pare deloc complicat. Noroc că nu sunt foarte păroasă dar dacă aș fi fost mi-aș fi luat demult o lampă cu IPL.

        Fiecare dintre noi e liber să-și cheltuie banii așa cum vrea și știu că suntem diferiți de aceea nici nu judec, nici nu condamn pe nimeni dacă își dă jumatate din salariu pe tratamente de înfrumusețare. Probabil la fel de ciudat li se pare și altora cum eu, în loc să-mi construiesc case, am preferat întotdeauna să-mi dau banii pe călătorii. Nu mi-a părut rău niciodată dacă am cumpărat bilete de avion scumpe, cazări în destinații super solicitate în plin sezon sau intrări la muzee unde cozile se întindeau pe sute de metri. Voi cum sunteți? Care este punctul vostru sensibil când vine vorba de cheltuieli  și  câți  bani  dați  pe  frumusețe?

Share This:

17 thoughts on “Voi câți bani dați pe frumusețe?

  1. Cred că sunt în asentimentul tau…poate pentru că am crescut în aproximativ aceeași perioadă sau poate că și mie mi se pare irosire de timp și bani, tot ceea ce alții numesc rasfat.
    Totul are o limită și un preț al bunului simt.
    Și nu, nu umblam neîngrijite 🤭

    1. Nu știu daca tine neaparat de varsta… am cunostinte de varsta mea care isi petrec jumatate din viață la salon 🙂

  2. Si eu sunt la fel, nu mi-a placut niciodata atmosfera din saloane si nici atitudinea coafezelor(“vai dar ce par subtire aveeeti!”). Imi tund parul drept acasa, nu ma vopsesc inca, dar cu siguranta nu m-as duce constant la salon. La manichiura mereu îmi da sangele, asa ca nu mersi. Iar machiajul este ridicol de scump! Nu pot sa inteleg cum a ajuns sa coste atat. desi apreciez ce fac fetele alea, totusi produsele se folosesc de zeci si sute de ori. De mica mi-am facut de toate acasa si nu as schimba asta nici daca as avea multi multi bani 😆

  3. Si pt mine vacanțele merita toti banii.
    Manichiură pedichiură nu servesc niciodata. Iar de coafor am descoperit de cand cu pandemia ca ma pot lipsi. Imi mai tai o data la 6 luni singura vârfurile. Nu ma mai vopsesc de vreun an, abia astept sa imi creasca părul destul sa scap de orice urma de vopsea. Daca as avea o coafeza buna, nu m-as mai tunde acasa. Doar ca de care ori mergeam, ma întorceam dezamăgită, cu o coafura care nu imi plăcea si cu ideea ca lasa, creste parul si se aranjează el peste cateva saptamani. Sau datile cand mi-au tăiat prea mult, cand mi-au facut șuvițe blond-roscat desi cerusem o nuanta mai deschis decat părul meu castaniu. Cand m-am dus la alt coafor sa imi faca suvitele la loc în culoarea mea naturala, au refuzat, ca cica e prea închis si ma îmbătrînește.

  4. Sunt exact că și ține Ioana , am renunțat la multe coafeze care atunci când eram pe scaun mă luau cu hai sa va fac un permanent , sa se regenereze parul , eu care detest acest procedeu !

  5. Eu ma vopsesc la salon, cam la 2 luni o data si pana acum plateam 140 lei.
    Dar deja m-a anunțat coafeza ca din ianuarie mareste pretul deoarece sau scumpit vopselele.🤷‍♀️

  6. La fel si eu prefer sa ma vopsesc acasa si sa dau mai multi bani pe o vopsea de calitate.Am niste experiente neplacute cu suvite care la primul spalat aratau ca si cum mi-a fost ars parul si culmea a fost ca peste cateva zile urma sa fiu soacra mare asa ca am cumparat vopseaua mea si am remediat problema acasa dupa ce am dat o caruta de bani la coafor.Am o varsta la care firele albe imi dau de furca si acum realizez ca mi-am distrus parul cu vopsitul chiar si atunci cand nu era cazul pt ca aveam o nuanta de castaniu mai frumoasa comparativ cu roscatul de care nu ma pot debarasa nici acum.Un lucru bun fac totusi pt ca imi cumpar cosmeticale de calitate si asa nici nu dau prea des pe la saloanele de intretinere.

    1. O singura data am pățit sa imi arda parul o coafeza, acum multi ani cand mi-am facut suvite blonde. A fost ultima dată 🙂

  7. Eu fac totul acasa, inclusiv tunsul, ma tunde sotul meu 🙂 mai exact, dupa ce singura coafeza cu care ma potriveam si care mai statea si pe scara cu mine si venea la mine acasa cand vroiam a plecat din tara, am cumparat de pe Ali o forma cam ca o banana de pe vremuri pentru tuns. Eu am parul lung si trebuie numai scurtat, si cu forma aia se descurca de minune sotul meu. Foarfece pentru tuns aveam deja. De vopsit ma vopsesc singura si imi iese foarte bine, am inceput prin liceu sa o vopsesc pe mama ca era deja carunta si am exersat o gramada.
    Mani-pedi intotdeauna am facut singura, imi place oja clasica si am o varietate de culori, ma tine o saptamana si dureaza cateva minute vopsitul, la cosmetica am fost o vreme dar erau cateva lucruri care nu imi placeau si oricat am rugat cosmeticienele sa nu le mai faca nu am avut succes. Sprancenele o singura data le-am pensat-vopsit la salon si am decis ca nu merita banii, am o forma naturala care imi place si aproape 0 firisoare pe langa. La epilat am mers o vreme, in anii 90, pana am patit-o la un salon de fite, cred ca primul de felul asta din Cluj, sa ajung pe mana uneia care ori era incepatoare ori facea practica, dar a lasat ceara sa se intareasca pe picioare si abia a mai scos-o, evident fara par, ala tot acolo era. Asa ca mi-am cumparat ceara si o lopatica, am sacrificat o cratita veche si o perdea de nailon si m-am descurcat foarte bine singura, pana au aparut epilatoarele si pana mi-am permis unul.
    Candva demult am fost la masaj anticelulitic, dar dupa o vreme mi s-a facut rau pentru ca sunt hipertensiva, era cat pe ce sa cheme salvarea si nu a mai putut sa imi faca. Sa nu mai zic ca toata munca a fost in zadar, dupa o luna fara masaj toata celulita era la loc.

  8. Si pt mine calatoriile sunt prioritare, si cartile (desi imprumut mult, tot cumpar). Daca as fi cu buget limitat, clar ca asta as alege. Eu merg si la coafor lunar, unde cheltui o mica avere raportat poate la alte venituri, dar ca procent din salariul meu e nesemnificativ, asa ca prefer ca timp de o ora si ceva eu sa citesc in liniste in timp ce altcineva se mazgaleste de vopsea.
    M-am vopsit singura multi ani, nu se compara rezultatul, nu sunt nici foarte indemanatica, mai bine asa. As renunta la vopsit, dar am foarte mult par alb care nevopsit tot ar necesita intretinut la coafor sa arate bine si nu galben matura, asa ca nu as rezolva mare lucru, am intrebat coafeza.
    In rest, ma descurc singura, oricum, ma fardez minimal, de multe ori doar mascara si lipgloss, am un ten foarte curat si nu am nevoie de mers la cosmetica sau fond de ten, imi cumpar produse de ingrijire bune, am grija la igiena vietii (si astea costa) si cam atat

  9. Nu dau bani multi pe frumusete. Am cateva creme (care nu sunt scumpe deloc) pe care le folosesc zilnic si pe care le alternez in functie de anotimp. Nu m-am vopsit niciodata, desi acum, la 42 de ani, am multe fire albe. Firele albe au inceput sa apara de pe la 27 de ani si mi-a luat ceva ani sa invat sa rezist presiunii celor din jur (nu a fost usor).
    Tot ceea ce tine de ingrijirea personala rezolv singura (pensat, epilat, manichiura, tuns) din doua motive: sunt timida + introvertita si nu ma simt in largul meu absolut deloc sa faca aceste lucruri pentru mine cineva strain; nu am incredere in igiena din saloane.
    Nu stiu care ar fi punctul meu slab la cheltuieli. De fapt, cred ca … obiectele pe care le cumpar pentru copilul meu, in general carti si haine, dar nu pentru a-l imbraca la moda, ci ii cumpar in avans, pentru cativa ani inainte, lucruri de baza (cum ar fi: maieuri, sosete, ciorapi, blugi, colanti, geci etc.). Copiii cresc asa de repede si vremurile sunt asa cum sunt, de aceea are un raft mare plin doar cu haine de baza pentru urmatorii 3-4 ani.
    Inainte de pandemie ma bucuram cand cumparam cate o lenjerie de pat noua (pentru mine una din bucuriile mici ale vietii e sa stau in patul curat, dupa ce-am facut o baie buna), dar asta se intampla de 1-2 ori pe an. Fiecare om da banii pe ceea ce e important pentru el: unii pe machiaje, altii pe vopsit, alti pe calatorii, altii pe lenjerii de pat 🙂
    Pot sa dau si eu un exemplu care pentru mine e de neinteles: oare de ce dau oamenii bani pe ceasuri scumpe? Acum avem aproape mereu la indemana ora exacta (pe telefon, pe monitor, in bordul masinii etc.). Dar sunt convinsa ca si ei pot explica de ce e important pentru ei un ceas.

    1. Eu Inteleg de ce poartă unii ceasuri scumpe. Al meu e unul normal, nu ieftin, dar nu f scump. Vreun an jumate l-am tinut in sertar, il lasase bateria, ma gândeam, si eu ca am telefonul. Pana cand i-am pus o baterie si am reînceput să il port. Acum am asa o senzatie plăcută sa pot sa vad ora oriunde si oricand doar uitandu-ma la el, fara sa deblochez telefonul, fara sa ma uit dupa vreun ecran. Imi si zic deseori: ce lucru fain e sa ai un ceas 🙂 Asa ca imi imaginez ca daca ai bani sa iei un rolex, iti face si mai mare placere sa te uiti la el, ca in plus e ca o bijuterie. Doar bijuteriile n-au o funcție utila, doar estetica.

  10. “Fiecare om da banii pe ceea ce e important pentru el” – am auzit acest lucru la cineva si cred ca e corect.

  11. Au fost ani cand imi pasa de asta. Acum am alte prioritati. Da, merg o data la 2 luni sa ma vopsesc blonda, vopseaua o iau eu (din magazin profesional, am noroc ca Wella baga de 3-4 ori pe an reducere 40% si iau 2 tuburi).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *