Comori la magazinul second hand

         Anul acesta am reușit să trec destul de bine peste perioada reducerilor din magazine. Am mai cumpărat eu una-alta dar nu am dat iama ca în alți ani, asta și datorită faptului că am început să îmi dau seama ce este acela smart shopping și nu mai cumpăr ceva decât dacă îmi este necesar și dacă este programat dinainte. Cumpărăturile online au rămas în continuare pe primul loc iar umblatul prin mall nu mă mai atrage ca altădată, parcă nu mai am dorința să caut între zeci de umerașe amestecate alandala lucruri pe care nu le-aș cumpăra dacă nu ar avea preț redus.
        În schimb în zilele în care simt că am chef de cotrobăială, am o răbdare matusalemică să scotocesc în căutare de comori ascunse în magazinele  second hand. Și nu am nici cea mai mică problemă să recunosc acest lucru pentru că nu am prejudecăți legate de acest aspect. 
        Am auzit diverse opinii, unele chiar foarte înverșunate, cum că purtarea hainelor de la second hand ar produce diverse boli de piele și ar transmite sute de boli prin bacterii, microbi sau viruși. Să fim serioși, în primul rând cred că toți cei care cumpără astfel de haine le spală înainte de a le purta iar în al doilea rând, aș vrea să știu ce diferență este între a te atinge de haina purtată de alt om față de atingerea catifelei de pe un fotoliu de teatru? sau de pe scaunul din tren ? sau de pe bara din autobuz ? sau de pe căruciorul din supermarket ? 
         După mine, este exact același lucru, nu trăim într-un mediu aseptic, deci suntem înconjurați de tot felul de bidigănii invizibile care nu trăiesc doar pe hainele second hand. La o adică, la fel de bine își duc traiul și prin buzunarele sau pe reverele hainelor confecționate în Pakistan, India sau China și vândute în Zara, Bershka sau Massimo Dutti. Tocmai am văzut un documentar (de fapt e un serial) care aduce în prim plan condițiile de muncă inumane din țările sărace  ale celor care lucrează pentru marile firme de confecții. De pe străzile pline de fecale se intră în ateliere înghesuite unde ușa nu se închide niciodată din cauza căldurii înăbușitoare și unde lucrează claie peste grămadă în condiții insalubre muncitori plătiți cu salarii de mizerie. Aceștia se întorc seara acasă în cartierele mărginașe unde nu au apă curentă, nu au toalete iar focarele de infecții sunt la tot pasul.
         Așa că argumentul cu microbii hainelor second hand nu ține la mine. În schimb sunt ahtiată după chilipiruri și cum îmi căutam de ceva vreme o curea pentru blugi am fost extaziată când am găsit-o pe cea din poză la incredibilul preț de 10 lei. 
         Este făcută dintr-o piele naturală groasă (are jumătate de centimetru) și cred că o să țină până o să mă plicitsesc. Exact așa ceva căutam și nu spun că nu am găsit nouă dar nu mi-am permis prețul. Sub 150 de lei nu am văzut nicăieri pentru că știam ce caut: în primul rând piele 100%, să nu aibă nici o lipitură (doar cusături), catarama să fie genul vintage și să fie rezistentă ca o curea de cowboy adevărat. Asta a îndeplinit toate condițiile, inclusiv cea de preț (eram dispusă să dau până la 50 de lei) așa că n-am stat pe gânduri atunci când, cu ochiul meu format, am văzut-o agățată în magazin.
         Tot din același magazin dar într-o altă zi mi-am cumpărat o geantă de vară sau de plajă sau de ce vrea fiecare, nou-nouță, cusută în întregime cu paiete. Strălucește la lumina soarelui de-ți ia ochii.
         Aici gusturile  pot să difere și nu o să mă supăr dacă nu vă place. Îți trebuie un pic de încredere în sine ca să umbli cu o astfel de geantă și știu că tinde ușor spre kitsch dar este o geantă de vacanță/ plajă când este permis aproape orice. Iar în afară de asta îmi doresc una la fel din anii 80 de când am văzut-o pe Madonna purtând ceva asemănător 🙂 Deci am mai bifat un vis îndeplinit. Geanta este no-name și a costat 15 lei.
         Nu toate magazinele second hand aduc marfă din aceleași locuri. Eu le prefer pe cele cu marfă din Marea Britanie de unde mi-am luat o mulțime de lucruri drăguțe. Prefer oricând să iau o rochie de la Marks & Spencer, cu 30-40 de lei, cusută perfect, chiar dacă a mai fost purtată , decât o rochie adusă din Turcia la care îi curg toate ațele și costă 200 de lei. 
         Pentru cumpărături reușite singurul lucru de care aveți nevoie este răbdarea pentru că la second hand hainele sunt puse de-a valma, nu sunt pe mărimi, pe modele sau pe culori iar vânzătoarele nu știu niciodată să îți răspundă la vreo întrebare. Cu toate astea eu spun că merită efortul. Voi ce părere aveți ? Intrați în magazinele second hand sau vă gândiți la cine o să vă vadă facând acest lucru? 

Share This:

38 thoughts on “Comori la magazinul second hand

  1. Imi aduc aminte in liceu, cand aveam ora libera, mergeam cu colegele intr-un sh din apropierea scolii, unde chiar gaseai multe chestii faine si de firma, ca de'..o data am mers mai mult de jumate de clasa:))Isi facea mama cruce cand ma vedea cu boarfele (de care am mai scapat intre timp).
    Acum merg 1-2 ori pe luna, si mai des cand am chef, caci nu mereu am rabdare.De obicei, nu stiu cum se face, dar imi sar in ochi produsele care imi plac,in special gentile, asa ca rezolv repede.Din cate stiu, le dezinfecteaza cu ceva solutie inainte sa le vanda.

  2. Ui, greu am descoperit cum sa las un comentariu :))

    Si eu sunt abonata la SH-urile din zona, le stiu programul, cand aduc marfa si cand au reduceri. Aveam unul la care mergeam zilnic si zilnic veneam acasa cu haine misto la preturi de nimic. Le purtam un sezon pana le zapaceam, dar macar dadeam pe o fusta 6 lei, nu 60. Am rarit vizitele ca umpleam dulapul si ajungeam sa nici nu port ce cumparam, dar acum, cum imi trebuie haine mai lejere, pe care sa le pot purta cand o creste burtoiul, ma intorc la scormonit cu aceeasi placere. Ce nu cumpar de la SH sunt pantofii. Nici cu gentile nu prea ma impac. In rest, haine pentru mine sa tot fie 😛

    1. Răbdarea e cheia succesului la magazinele astea așa că nu e de mers chiar des. De haine sunt cam sătulă și eu dar acum gențile au devenit preferatele mele 🙂

  3. Orașul în care am locuit până la 18 ani e foarte mic, drept pentru care mereu se întâmpla ca atunci când un magazin primea marfă nouă, colege de-ale mele să vină îmbrăcate identic la școală. Ceea ce nu-i rușinos, dar parcă nici prea plăcut, cu toate că n-am avut niciodată problema asta, ci o cunosc din alte surse.
    Ei bine, eu îmi cumpăram hainele în perioada aia de la un second hand de lux. Așa îmi plăcea să-i spun. Unu la mână: hainele veneau direct din Germania, într-o stare de multe ori impecabilă, deci găseai și nou-nouțe. Doi la mână: nu se întâmpla niciodată (sau aproape niciodată) să găsești haine identice, deci nu-mi făceam probleme că cineva și-ar putea da seama de unde sunt îmbrăcată. Trei la mână: mereu găseam haine de firmă, așa că dacă arunc un ochi prin dulap sigur dau de Zara sau H&M la greu.
    Acum nu mai locuiesc în acel oraș, dar am noroc că maică-mea are ochiul format și mereu îmi cumpără câte ceva "de probă". Și cam nimerește mărimile de fiecare dată. 🙂
    Apropo de firme, îmi cam curg balele (scuzați expresia) după IVKO. În România nu cred că sunt, dar au niște haine de-un colorit care mă fascinează.

  4. Eu sunt mare fan second hand. Mare de tot. Multa vreme numai acolo imi gaseam pantaloni care sa imi si placa si sa imi vina, modelul meu, putin evazat si cu talie joasa, dar marime mare. Am decoperit si un second XXL in perioada in care am luat porportii. Gasesti foarte multe lucruri interesante si ieftine, cumplit de ieftine. Uneori, ajungand acasa cu "achizitia" o probez si parca nu imi vine sa cred ce noroc a dat peste mine. Cum spunea si Tomata, nu prea iau incaltaminte. Adica as lua, dar nu gasesc sa imi placa si sa imi si vina decat foarte rar. Ultima mea vizita a fost acum o saptamana cand am luat un pantalon nou nout cu 18 lei, un pret perfect avand in vedere ca peste o luna nu o sa imi mai vina, pe motiv de dieta.

    1. În Cluj, în Piața Mărăști. Au tot felul de sfeșnice, cănițe, farfurii, veioze, păpuși de porțelan, oglinzi… până la mobilă. E foarte mare magazinul. Love it!

    2. Pfoai, ce te invidiez in clipa asta!!
      Aporpo de alta discutie a nostra: sa stii ca am vazut foarfeca din aia in zigzag in carrefour acum o saptamana, dar costa 7 lei.

  5. Am scotocit si eu o vreme prin SH-uri, pana am descoperit ca mi-am umlut sifonierul de haine de toate stilurile, culorile si care nu mi se potriveau. Nu cumpar orice si daca intru intr-un magazin de orice fel nu ma simt obligata sa si cumpar desi de multe ori vad vanzatorul/vanzatoarea uitandu-se lung…. In fine, cel mai greu mi-a fost sa-mi descopar propriul stil, acum ma concentrez doar pe haine care sa mi se potriveasca si trebuie sa recunosc ca-mi este destul de greu, iar daca intru intr-un magazin cu haine noi ori SH am sanse mici sa-mi gasesc haine potrivit stilului, pentru ca trebuie sa mai indeplineasca si alte criterii pe langa cel de stil, cel al pretului, cel al calitatii, cel al tipului de material. Asa ca de cate ori am timp ma uit prin magazine, online sau daca am timp merg si in oras, am cateva pe care le tot frecventez. Mi-am cumparat si masina de cusut si sunt tare mandra de achizitie mi-am modificat multe haine pt. ca in SH-uri gasesc toate marimile mai putin marimea mea (36 sau S), am gasit de multe ori pantaloni bej de calitate buna dar evazati sau prea mari si i-am modificat, la fel de utila imi este pentru amenajarea casei, am gasit draperii pe care le-am transformat in huse de scaun sau ceva mai util… Aici, de exemplu, mi-am petrecut week-endul,n-am comandat nimic inca insa sunt pe drumul cel bun 🙂 http://remix.ro/product/list?main_category=1

  6. Hainele second hand sunt dezinfectate inca dinainte de a ajunge in tara noastra, deci nu vad nici o problema in a le purta, mai ales ca sunt adevarate comori…Le ador!

  7. In Bucuresti exista cateva SH-uri foarte dragute si bine aprovizionate iar hainele sunt prezentate foarte ingrijit (calcate si fara miros de imbacsit), ceea ce nu pot sa spun despre unele magazine din malluri. Tin minte ca am intrat odata intr-un Orsay si am gasit toate hainele negre PLINE de scame si foarte sifonate.
    Referitor la asa zisele bacterii, despre cele din marile centre comerciale de ce nu se spune nimic? In depozitele in care sunt tinute, soarecii si sobolanii sunt la ordinea zilei. Nu mai zic de umezeala, mucegai etc. Orice haina, indiferent de unde este cumparata, trebuie spalata inainte!

      1. Dragi doamne, toate bune si frumoase, insa unde se gasesc aceste SH-uri (in Bucuresti) cu haine cat de cat mai dragute? Daca se poarta si la case mai mari, mi-am pus intrebarea de ce nu as putea si eu….. Va rog, cateva recomandari, daca s-ar putea…..

        1. În București nu știu dar cu siguranță știe Monica Tatoiu 🙂 Am văzut că recunoaște cu orice ocazie că își ia uneori haine la mâna a doua.

          1. Chiar la Monica Tatoiu ma gandeam cand spuneam ca se poarta si la case mai mari. Bine, o voi intreba pe Monica atunci cand ne intalnim la o cafea. Hi hi!
            Poate imi da un indiciu Elena, cand mai intra pe acest blog.
            Multumesc.

          2. Eu intru de fiecare data plina de elan in magazinele SH si ies dezamagita si fara sa cumpar nimic. Nu vad ceva sa-mi placa, apoi daca-mi place ma uit pe eticheta si vad fie din ce-i facuta si imi displace , fie firma care de obicei e H&M sau ceva de care n-am auzit…
            PS: nu-s Elena care stie magazine in Bucuresti.

    1. Buna, Elena, eu m-am mutat de o jumtate de an in Bucuresti si imi doresc tare mult sa colind prin sh-uri, mai ales dupa genti. imi poti spune unde gasesc cateva sh-uri bune ? Mersi anticipat 🙂

  8. Dragi domnite, am o intrebare pentru clujence- niste sh-uri cu haine preponderente de la 4x si mai mari stiti cumva? chiar si online- greu imi gasesc pantaloni si trening .

  9. Buna. Eu frecventez de cativa ani lantul de magazine Monda, sunt vreo 7 in Bucuresti. Au haine si incaltaminte ok, mai ales in prima zi de marfa. Mai nou fac si cumparaturi online. Am descoperit 2 magazine sh: unul este remix.ro, hainele nu sunt rele dar preturile sunt exagerate, si eunicat.ro care mi se pare f ok, am comandat o rochie zara si 2 bluze tommy hilfiger impecabile. Daca mai stiti alte site-uri sau magazine in Bucuresti, astept pareri.

  10. Hai sa-ti spun ceva tanti Ionela,
    hainele alea care sunt din Turcia şi le atarna toate atele şi costa 200 de lei, le cumpara romanul nostru cu 1 leu bucata. Turcii au vazut ca romanul vrea totul aproape degeaba şi atunci a zis hai sa facem haine cum cere clientul. Cele mai bune articole de imbracaminte SUNT IN TURCIA. Daca romanul nostru ar lua o rochie de 50 de lei din Turcia şi ar vinde-o la 200 de lei, iti spun eu tanti Ionela, ca magazinul romanului ar fi full toata ziua.
    Pe Scurt: romanul cauta profit cat mai mare şi turcul scade calitatea in functie de cerere.
    Aşa ca ori SH ori mers in Turcia pentru a ne lua singure imbracamintea.

  11. Si eu mai cumpar din sh. E greu sa gasesti hainute mai calitative, dar sunt cateva sh-uri care au. Conteaza compozitia si starea hainutei.

  12. Ador sh- utile! Cu ceva timp inainte era marfa foarte buna calitativ , la mine in oras! Acum nu mai este asa , dar totusi , cu rabdare , mai găsim cate ceva! Îmi place !!!

  13. Buna, si eu sunt de parere ca hainele second hand pe care le gasim in magazinele vintage sunt adevarate comori! Eu mi-am gasit multe piese medievale, pe care le ador, pur si simplu!

  14. Remix e minițeapă! Am trimis haine foarte scumpe, 20 de bucăți și pe 13 articole mi-au dat 21 de bani. Cele 13 articole erau haine de blană, fuste superbe 123 brand era fusta nouă, fuste marks&spancer, h&m: impecabile, jeans foarte buni: unul era de la Armani, totul de firmă. Peste 2000 de lei valorau în realitate (dacă mă raportez la jens-ul armani, numai ăla cât costă) și nu mi-au dat nimic pe ele! Au bifat tot felul de scuze. Mi-au dat pe 7 articole doar, 174,53lei din 600 lei preevaluare preț. Au bifat: nu corespunde cu descrierea. E o țeapă parțială, remix atunci când vinzi!

Leave a Reply to Andrada Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *