Eram în Anglia atunci când pregătirile pentru nunta prințului Harry cu Meghan Markle erau în toi și îmi aduc aminte cu cât entuziasm așteptau britanicii marele eveniment. Pozele viitorilor miri împânzeau vitrinele, sediile primăriilor din toate satele și sătucele erau împodobite de sărbătaore, cofetăriile vindeau prăjituri cu nume regale, chioșcurile de suveniruri aveau stocuri imense de căni, brelocuri, semne de carte, agende, sacoșe și magneți de frigider cu figurile zâmbitoare ale celor doi iar unele magazine anunțau, prin afișe lipite pe ușă, că în ziua marelului eveniment vor fi închise pentru a putea urmări în direct ceremonia.
Era o bucurie generală iar într-un fel eram și eu cuprinsă de această frenezie mai ales că Meghan mi se părea foarte frumușică și oarecum îmi era dragă (nu numai după ce aflasem de relația ei cu prințul) ci de cu mult timp înainte, de când urmărisem cu pasiune serialul Suits. Nunta a fost un succes mondial, despre mireasă s-au spus doar cuvinte admirative, ceremonia perfectă, invitații perfecți, regina zâmbitoare, totul a decurs ca la carte și se părea că toate restricțiile și tabu-urile existente de secole s-au evaporat peste noapte din rigida instituție a monarhiei. Nu mai conta nici că în familia cu sânge albastru intra o femeie care nu avea nici în clin, nici în mînecă nimic cu aristocrația, nici că era mulatră, nici că, mai rău, era divorțată. Politically correct, toate minusurile de altă dată deveniseră acum criterii lipsite de importanță. Numai că la scurt timp povestea cu prinți apăruți la orizont călare pe armăsari albi s-a spulberat ca un balon de săpun și cei doi s-au supărat pe tot satul, și-au făcut bagajele și s-au mutatcu copchil cu tot la mama ei acasă.
Printre altele au declarat că vor să trăiască pe cont propriu departe de ochii presei numai că între timp se pare că s-au răzgândit și s-au aruncat într-un interviu care a incendiat planeta, interviu acordat lui Oprah Winfrey, celebra realizatoare americană. Dezvăluirile din sânul familiei regale britanice au culminat cu faptul că Meghan a sugerat ca a trăit într-un mediu rasist și că lucrurile au luat o turnură dramatică imediat după ce a anunțat că va avea un copil.
Faptul că unul din membrii familiei s-a întrebat cât de închisă la culoare va fi pielea bebelușului a fost o încercare emoțională peste care viitoarea mamă se pare că nu a putut trece și chiar în timpul interviului, aducându-și aminte de acest moment tulburător, a izbucnit în lacrimi. Din tot interviul, acesta a fost detaliul care mi s-a părut cel mai marcant. Pentru că și eu m-am întrebat asta deși nu am fost rasistă în viața vieții mele și nu am făcut discriminări legate de culoarea pielii oamenilor niciodată la fel cum nu fac nici în cazul animăluțelor pe care le iubesc indiferent dacă au blană albă sau maro, pene cenușii sau negre sau solzi sidefați. Este un criteriu pur estetic și mi se pare absurd să te faci că nu observi dacă un om are ochii albaștri sau căprui, părul blond sau negru, dacă are pistrui, sprâncene stufoase, buze subțiri sau urechi clăpăuge. Să fim serioși, atâta timp cât văzul este unul din simțurile cu care percem mediul înconjurător, este absurd să ne prefacem că ceea ce vedem nu poate fi exprimat în cuvinte. Dacă omul are pielea neagră nu e nimic rușinos, dacă e galbenă la fel, dacă e străvezie ca a nordicilor nu e nimic rău, de ce să o tot dăm cotită? Am ajuns la limita absurdului tocmai din prea multă ”înțelepciune” și din dorința de a nu supăra pe nimeni.
Ar trebui să depășim pragul ipocriziei și să vedem lucrurile așa cum sunt în realitate. Dacă omu-i negru, asta e. Dacă se îmbracă în roșu, nu se supără nimeni să spui ce culoarea are haina dar dacă spui ceva de culoarea pielii sar unii de fund ca arși. Iar exemplul cu culoarea hainei l-am dat nu întâmplător ci prin prisma unei observații a nepoatei mele, Silvia, care se juca la un moment dat într-un parc din Anglia cu niște copii întâlniți la fața locului. Avea vreo trei-patru ani și simpatia ei cea mai mare era un negruț cam de aceeași vârstă cu ea. Cum nu știa limba, nu reușise să afle cum îl cheamă și se referea la el ca fiind copilul cu geaca verde și niciun moment nu i-a spus copilul negru sau cu pielea neagră sau alte observații de natură rasială de unde se vede că toate aceste limitări și obsesii ale noastre vin prin prisma maturizării sau ”educației” culturale și nicidecum din instinctele noastre primare. Copilul cu geaca verde era negru, dar pentru Silvia asta nu conta absolut deloc.
Înainte să se nască, și eu m-am întrebat cum va fi arătând copilașul prințului Harry și ce procent din genele familiei lui Meghan se va transmite micuțului. Și nu m-am întrebat doar în gând ci am discutat subiectul cu Cristina, fiica mea, una dintre cele mai tolerante persoane pe care le cunosc. Și asta nu înseamnă deloc că suntem rasiste sau că desconsiderăm în vreun fel oamenii care au altă culoare a pielii decât noi. Sunt absolut sigură că pe parcursul sarcinii și Meghan s-a gândit de multe ori cum o să arate bebelușul ei (toate mamele din lume au această curiozitate firească) și poate chiar a verbalizat aceste gânduri dar având în vedere că prin venele ei curge parțial sânge afro-american, nu poate fi acuzată de rasism. Doar noi ăștia, fără gene combinate trebuie să ne ținem gura ceea ce mie se pare un fel de cenzură. Sau desigur, poate fi și mai grav, dacă cineva dintr-o familie mixtă, un unchi, un verișor, un cumnat sau poate doar mătușa prin alianță a bunicii vitrege se întreabă cum va arăta urmașul… corect ar fi să nu îi pese și să nu arate nicio urmă de interes acestui aspect. Așa cum majoritatea dintre voi a făcut. Sau poate totuși ați avut această curiozitate? hai, recunoașteți sincer… 
“Sau desigur, poate fi și mai grav, dacă cineva dintr-o familie mixtă, un unchi, un verișor, un cumnat sau poate doar mătușa prin alianță a bunicii vitrege se întreabă cum va arăta urmașul… corect ar fi să nu îi pese și să nu arate nicio urmă de interes acestui aspect.”
Corect ar fi nu sa nu ii pese, ci sa nu isi exprime orice parere care ii trece prin minte.
Nu e necesar sa verbalizam orice gandim pentru ca un gand care acum ni se pare ok, mai tarziu, in alte circumstante sau in lumina unor lucruri dezvaluite, ar putea fi ingrozitor!
Sa reprimi un gand gresit e usor. Sa iei inapoi niste vorbe spuse este aproape imposibil.
Sa nu judecam lucrurile pe care nu le cunoastem pe deplin. Atat pot sa spun despre Harry si Meghan.
Mie, personal, imi placea mult Harry si am acceptat-o, asadar si pe mademoiselle Meghan, desi imi inspira si continua sa imi inspire neincredere in ceea ce priveste adevaratele ei intentii. Daca exista rasism adevarat in familia regala, foarte urat si de neacceptat; pe de alta parte, lui Meghan i-au fost facute multe concesii, unele de care aparent nu s-a bucurat cumnata ei alba, nedivortata si prob protestanta ( nu stiu ce religie are Kate). In alta ordine de idei, rufele murdare nu ar treb spalate in public, in special pt audienta si venituri aferente. La o adica, cei doi au plecat din UK pt ca nu mai doreau presa in viata lor, dar in US dau un interviu despre care va vorbi intreaga planeta ceva timp de acum incolo. Mi-as dori pt micutul Archie si sora lui nenascuta sa fie fericiti si linistiti, indiferent unde s-ar afla si , normal, le doresc si parintilor aferenti aceleasi lucruri, pt a-i creste corespunzator pe cei doi draguti. Care sunt draguti indiferent de ce culoare va avea pielea.
Exact la asta ma gandeam si eu, mi-e foarte foarte greu sa cred ca cineva din UK- nu din familia regala, ci la cineva din UK, o tara atata de civilizata si cu acceptare mare a diversitatii – ar fi pus aceasta intrebare cu scop rasial. E ceva ce iti vine in minte asa ca o chestie simpatica, cum si fiecare e curios sa vada daca un bebelus va prelua mai mult din trasaturile tatalui sau din ale mamei. Plus ca eu ma impresia ca Meghan exagereaza. Zice ca nu e indreptatia, totusi sta intr-o resedinta de 10 milioane de dolari, adica…. come om, nu s-a retras si s-a dus sa stea intr-un apartament normal, nu munceste, so….. a ales sa nu stea in Uk, ok, acum ce mai doreste?????
In lumea corectitudinii politice trebuie sa ai grija ce spui, ca orice lucru legat de culoarea pielii e considerat rasism. Dar vad ca de rasismul anti-alb nu se prea vorbește sau e considerat normal, ca citisem acum cateva zile de traduceri dupa ceva scris de o tipa de culoare. Si a iesit mare scandal ca in Olanda a fost aleasă ca traducător o albă, ca cica ea nu poate simti ca o persoana de culoare. Ce penibila mi se pare si expresia “de culoare ” 🙂 Ca doar toti avem o culoare.
Mai nou am aflat de tot felul de filme considerare acum rasiste si șocante, gen Pisicile aristocrate, Doamna si Vagabondul, Pe aripile vântului… Parerea mea ca ne îndreptăm într-o direcție greșită.
Vreau să cred tot ce au spus și că nu au exagerat. Nu sunt de acord cu interviul. De pe urma lui, doar tv și Oprah ies câștigători!
Păcat de ei. Chiar i-am crezut când au spus că își doresc o viața liniștita !
Nu prea urmaresc subiectul. Aud din an in paste si le interpretez dupa cum as fi facut eu. Dar sincer, acea monarhie avea nevoie de niste schimbari. Nu ai cum ca actual copil al iternetului sa mai folosesti numai hartie sic reion pentru ca asa sunt regulile in casa regala. Sa te machiezi intr-un singur fel, sa ai aceeasi oja cu o varietie de 2 -3 tonuri. Sa iti creasca dadacele copiii si tu sa nu ai ce obiecta in acest sens. Zau daca nu fugeam cu sau fara print.
Inca o compatimesc pe Daiana. Am citit cu infocare mult despre viata ei si a felului cum si-a pierdut viata.
nu urmaresc prea mult subiectul ca eu sunt contra conceptului de regalitate.
Ce m-a deranjat este ipocrizia cuplului M+H pt ca au facut o nunta de 32milioane£ din banii contribuabililor, garderoba lui Meghan pe anul 2019 a costat un milion de £ din taxele acelorlasi contribuabili asa ca inteleg intr-uun fel ca presa si papaazzi sunt strict interesati de ce fac ei pt ca pana la urma o fac cheltuind banii contribuabililor, cand au decis ca renunta la titluri regale si pleaca au plecat dar cu banii lui printesa Diana ( 4 milioane £) si alte 2 milioane an de an de la tata Charles si cumparat o casa de 14 milioane $ cu o ipoteca grasa pe car enu inteleg cum bancile i le-au dat pt ca mie pt 12k credit de schimbat geamurile toate mi-au cerut fise de salariu pe tot anul anterior plus factura de la firma care monteaza geamurile si sa declar pe propria raspundere ca nu intentionez sa opresc jobul in viitorul apropiat (really?? ) si chiar de am un istoric de bun platnic la banca si ca in conturile de economii am o suma frumusica si explicat bancii ca banii aia sunt pt situatii critice si nu vreau sa intru in ei si ca sigur in viitorul apropiat achit tot creditul la geamuri repede….
Ce mi s-a parut ipocrit la M. e ca s-a comparat cu Diana. Serios. Diana avea nici 20 de ani cand a intrat in familia regala, nu avusese nici net nici viata dinamica a unei actrite ci doar naivitatea unei copile simple si delicate. M. is not at all this!
Si sa nu fim rai, daca M+H voiau sa se retraga din lumea dinamica obositi de paparazzi si vanatoarea ziaristilor refuzau si nunta sumptuoasa si garderoba scumpa si isi luau o casa simpla la tara in Romania ca taticul Charles si garantat nu aveau nicio problema acolo cu costurile de garda de corp sau ipoteca sau alte cele ca nimeni nu ar fi fost interesat sa vada pe ce casa au dat 10k £ sau ca si-au pus numele la caine asa 🙂