3 meserii pe care nu mi le-am dorit niciodată

        Dacă m-ar întreba cineva ce meserie sau în ce domeniu NU mi-ar fi plăcut să lucrez aș răspunde fără nicio ezitare, în vânzări. Deși un pic e ciudat pentru că, într-un fel, am lucrat în vânzări adică ceea ce făceam la bancă, mai ales în ultimii ani, chiar asta era. ”Vindeam” credite, depozite, conturi de economii, pachete de produse, pensii, asigurări și tot felul de instrumente financiare derivate mai mult sau mai puțin complexe. Însă nu mi-a plăcut deloc și, de fapt, acesta a și fost motivul pentru care m-am reorientat. Urăsc să ofer potențialilor clienți produse la care aceștia nici măcar nu s-au gândit sau de care nu știau că ”au nevoie”, mi-e urât să schimb, mai mult sau mai puțin subtil, cursul discuției propunând servicii pentru care am target și mă seacă să vorbesc despre avantaje și beneficii mai ales atunci când nu cred cu adevărat în ele. Iar să inițiez vreo negociere, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori într-un proces de vânzare, nici nu poate fi vorba. Nici măcar la piață nu mă tocmesc, întreb cât costă și dacă îmi convine prețul, cumpăr, dacă nu, nu. Simplu ca bună ziua.

        Unul din lucrurile care nu mi-au plăcut în Turcia, în singura vacanță în care am fost acolo, a fost faptul că în bazare nu erau afișate prețurile și pentru orice trebuia să te tocmești. Drept pentru care m-am întors cu mâna goală.

        Nu mi-ar plăcea, de asemenea, să lucrez în învățământ deși și pe asta am făcut-o timp de doi ani. Pentru mine însă a fost un stres extraordinar de mare și o presiune la care cu greu am făcut față. Să stai în fața a 30 de perechi de ochi care te fixează timp de o oră și să nu îți pierzi nicio secundă cumpătul, să nu îți lași deloc gândurile să zboare în altă parte mi s-a părut foarte dificil și lucrul acesta îmi aducea un consum nervos care pur și simplu mă epuiza. După trei ore consecutive, eram ca o lămâie stoarsă. Sunt convinsă că nu este la fel pentru toată lumea și unii oameni sunt făcuți pentru asta, așa cum de exemplu a fost tatăl meu, care o viață întreagă a intrat la clasă cu cea mai mare relaxare din lume.

        Să fiu medic nu mi-am dorit niciodată. Nu țin minte nici măcar să mă fi jucat de-a doctorița așa cum se joacă aproape toți copiii. Știu că am primit la un Crăciun o trusă medicală din care nu am scos decât ochelarii pe care i-am pus ursulețului meu preferat pentru că îmi plăcea cum îi stă cu ei. În rest, seringa, termometrul, stetoscopul și alte instrumente care mai erau pe acolo au ajuns în posesia soră-mii care împreună cu prietenele ei a deschis un cabinet medical sub scările din fața casei unde tratau găinile. Și nu găini de jucărie, ci vii 🙂

        Cu toate astea, am un mare respect pentru meseria de medic și cred că este una dintre cele mai grele meserii din lume. Și nu doar pentru anii mulți petrecuți învățând, ci și pentru implicarea emoțională de care nu ai, cred eu, cum să te detașezi complet chiar dacă în timp ajungi să te ”obișnuiești” cu suferința umană. Organismul viu este o structură cel puțin la fel de complexă ca sistemul solar pe care încă nu l-a descifrat nimeni și doar pentru că materialul de studiu se află sub nasul nostru îl face un pic mai ”accesibil”. Sau cel puțin așa pare. Cum nu sunt pasionată de medicină (nici măcar în sensul de a fi fan al serialului Anatomia lui Grey) mi se pare ca trebuie sa fii tobă de carte ca sa interpretezi o hemoleucograma completa. Știu că există printre noi mulți specialiști licențiați la Google care se oferă oricând să dea explicații, dar eu am să prefer oricând opinia unui medic. Și chiar dacă persoanele cu boli cronice se pot uneori auto-diagnostica (pe baza propriei experiențe pe care, din păcate, au fost nevoite să o dobândească) putând, de exemplu, să știe de ce au limfocite crescute, tot le-aș îndemna să ceară o părere autorizată. Să fii medic e mai mult decât o meserie, trebuie să ai har.

        Ar mai fi domenii în care nu mi-ar fi plăcut niciodată să lucrez dar o să mă opresc la acestea trei și sunt curioasă ce nu v-ar fi plăcut vouă. Totuși, înainte de a încheia, trebuie să pomenesc că nici de agricultură nu vreau să aud, adică de nimic din ceea ce presupune săpat sau scurmat în pământ 🙂 Nici măcar de flori în ghiveci.  

Share This:

2 thoughts on “3 meserii pe care nu mi le-am dorit niciodată

  1. Bine ai revenit!
    Cred că fiecare meserie are nevoie, ca să fie făcută bine, de anumite abilități ale persoanei care o practică.
    Nu m-am gândit niciodată ce meserie nu aș vrea să am dar am fost pusă în situația de a alege specializarea care ar putea fi mai potrivită pentru mine. Nu am avut curajul de a renunța la locul de muncă care mi se părea convenabil. Dar dacă mă gândesc bine am lucrat și lucrez cu multă pasiune. Nu mă văd făcând altceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *