Am ajuns la 100 !

30 November 201413 August 2015 Ioana 12 Comments

Happy, happy, joy, joy !! adică pe românește param-pam-pam ! Dacă vă vine să credeți, am ajuns la articolul cu numărul 100 și asta în doar șase luni de când am blogul. Când am început să scriu nu știam la ce să mă aștept și nici nu credeam că o să mă prindă atât de tare microbul. Nu credeam că numărul de cititori o să crească de la o zi la alta, nu credeam că articolele mele vor naște dezbateri și nu-mi imaginam că o să primesc felicitări de la oameni pe care nu i-am văzut în viața mea. Poate par lucruri mărunte dar mie mi-au adus bucurii și satisfacții nesperate. 100 e un număr rotund așa că merită să sărbătoresc și cum s-a nimerit ca postarea să pice într-un weekend prelungit, cu atât mai bine.

Drept care și prin urmare voi bea un pahar de ~~șampanie~~ bere cu ocazia celor trei sărbători: Sfântul Andrei (nume deja consacrat la mine în familie), Ziua Națională și, at last but not least , al 100-lea articol. Trebuie să recunosc că gusturile mele nu sunt atât de aristocratice ca ale familiilor regale pe care le admir și nici nu vreau să par altceva decât sunt. De aceea aleg berea în locul oricărei alte băuturi. Cel mai probabil că nu o să vedeți niciodată la vreo petrecere simandicoasă invitații plimbându-se cu berea în mână ci doar cu pahare înalte cu picior în care se alintă două degete de vin sau șampanie. Așa se sărbătorește în high class, știu asta din filme. Dar mie îmi place berea și nici nu prea am de-a face cu petreceri sofisticate la care se cere un dress-code. Punct.

Îmi place berea blondă, berea neagră, berea nefiltrată, berea fără alcool, berea radler, berea strong, berea cu fructe și cam tot ceea ce poartă acest nume. Să nu vă imaginați însă că beau bere în fiecare zi, dar la o ieșire cu prietenii sau o sărbătoare aceasta este băutura pe care o aleg de fiecare dată. Cel mai tare și mai tare dintre toate tipurile de bere îmi place Tuborg Christmas Brew , berea pe care o cunosc de 14 ani deja. Dacă vă întrebați cumva, să știți că eram majoră și în urmă cu 14 ani :)))) Chiar foarte majoră.

Mi-aduc perfect aminte cum s-a lansat atunci această marcă: sub ideea unei surprize mult așteptate și care nu trebuia dezvăluită sub nici o formă înainte de o anumită data (nu mai țin minte exact dar parcă a fost vorba de 1 decembrie). Cu câteva zile înaintea lansării oficiale, în magazinele alimentare au apărut niște cutii imense, învelite în hârtie albastră și legate cu o fundă mare sub forma unui cadou. Nimeni nu știa ce ascunde cadoul dar toată lumea era curioasă. Eu, cel puțin, ardeam de nerăbdare mai ales că aveam o prietenă care, deși deținea un magazin, nu a vrut să strice surpriza și m-a lăsat să mă coc până în ultima clipă. Am fost printre primii cumpărători de Tuborg Christmas și a fost dragoste la prima vedere. Mă rog, la prima degustare.

Pe vremea aceea aveam niște prieteni foarte apropiați cu care ne-am petrecut multe seri împreună așteptând Crăciunul la un pahar de Tuborg Christmas Brew cu lumânărele aprinse pe masă și ascultând colinde. De fapt am așteptat sărbătorile în același fel mai mulți ani la rând până când ei s-au mutat în Canada. Chiar ar trebui să-i întreb dacă în Canada ei găsesc această bere. Oricum, la noi în casă tradiția deja s-a format și cu o lună înaintea Crăciunului nu mai bem decât Tuborg Christmas. Rețeta a fost inventată în 1981 de către maestrul berar Per Krieger Lassen (un danez, evident, pentru că de acolo vine Tuborg) prin amestecarea a trei tipuri de beri distincte. Ce să spun, a nimerit-o maestrul fix pe gustul meu 🙂 Berea are o culoare brun-roșcată (dar nu are același gust cu berea brună ci are o aromă de lemn dulce, adică #ChristmasTaste ) și un conținut de 5.6% alcool, adică #CristmasBrew , dar asta cred că știați deja.

Anul acesta Tuborg Christmas Brew s-a lansat în România pe data de 7 noiembrie și, ca de obicei, este în ediție limitată. Așa că dacă vreți să fiți siguri că o să o aveți de sărbători pe masă eu zic să nu vă lăsați pe ultima sută de metri.

Revenind la oile noastre, adică ale mele, astăzi voi sărbători 3-în-1 cu o bere cu etichetă albastră (albastrul m-a umplut de bucurie luna asta, dacă înțelegeți ce vreau să spun), cu o prăjiturică și cu mult entuziasm. Sper să mi se alăture și muzele ca să cântăm împreună pentru că mie nu-mi mai iese melodia asta din cap 🙂

De Crăciun fii mai bun, fii adevărat,

Spune da, nu spune nu, la Tuborg Christmas Brew!

De Anul Nou fă-ți un cadou, fii mai personal,
Și tu, și tu, și tu, și tu bea Tuborg Christmas Brew!

         E albastră bine, așa cum îți convine
         Dacă bei din ea n-o mai poți lăsa
         E un pic mai tare, e ispititoare,
         Daca bei un strop din ea o vei ține tot așa…

         Hai o luna împreună să ne bucurăm
         De sărbători hai și tu, bea Tuborg Christmas Brew
         Un, Doi, Trei poți să bei, mai avem destul,
         Și la anul vom avea Tuborg Christmas Breeeeeeeeew !!!!!!

Happy Anniversary !

Ochelarii, lenjeria și telefonul

26 September 201413 August 2015 Ioana Leave a comment

Ceea ce purtăm tot timpul pe noi sau cu noi merită toți banii. Adică ochelarii, lenjeria și telefonul. O persoană care poartă în permanență ochelari nu ar trebui să se zgârcească atunci când își alege ramele care uneori pot costa o mică avere. Pentru că ochelarii vor face parte integrantă din expresia feței o lungă perioadă de timp . Trebuie să nu îi simți și să te identifici cu ei. La fel e cu lenjeria intimă. O porți de dimineața până noaptea iar ceva care te strânge, te zgârie sau trebuie aranjat tot timpul poate să îți distrugă ziua. Și ce alte exemple ar mai fi ? Pentru foarte mulți dintre noi… telefonul. Căci, nu-i așa, dacă nu avem telefonul la noi e ca și cum ne-ar lipsi o mână.

Telefonul e cel care ne ține conectat cu lumea. Cu prietenii, cu familia, cu jobul, cu pozele din vacanță, cu jocurile preferate, e locul unde ne uităm la ceas, unde ne verificăm agenda, unde ascultăm muzică… este comoara fără de care suntem paralizați. Eu cel puțin nu mai pot concepe viața fără telefon și cunosc o mulțime de obsedați asemenea mie sau chiar mai rău. Și nu mă enervează niciodată când sună. Dacă nu pot să răspund, nu răspund și gata. Sun eu înapoi mai târziu.

După această introducere vreau să vă anunț că iPhone 6 este deja disponibil în România. Și pentru a-l cumpăra nu este nevoie să stați la cozile lungi de câteva zile și nici să participați la isteria generală pe care am văzut-o cu toții la televizor 🙂

Trebuie doar să intrați pe site-ul celor de la Quickmobile și cu un simplu click poate fi al vostru. Mă rog, trebuie să aveți și banii necesari. Quickmobile este trendsetter IT&C în România și sunt primii care aduc produsele Apple (şi altele, dar acum e vorba de Apple) la noi în ţară. Au fost atât de rapizi, încât au început să livreze deja iPhone-urile pre-comandate din ziua lansării până acum. Asta înseamnă că românii sunt super-mega interesați de noile tehnologii.

În cazul în care banii nu vă dau afară din casă, vă dau un pont: puteți să câștigați un iPhone 6 ! Și e atât de simplu, trebuie doar să lăsați un comentariu pe blogul lui Cristian China Birta aka chinezu. Să spuneți cât de mult contează faptul că iPhone 6 ajunge atât de repede în România prin QuickMobile și cu ce ne ajută că România, prin QuickMobile, este prezentă pe harta lansărilor mondiale ale noului iPhone 6.

Dacă unul dintre cititorii mei va câștiga telefonul o să fiu (aproape) la fel de fericită ca și când l-aș fi câștigat eu 🙂

Kit de beauty pentru vacanță

21 September 201413 August 2015 Ioana 2 Comments

Cea mai mare problemă când vine vorba de făcutul bagajelor este problema cosmeticelor. Pentru că și dacă plec pentru două zile, și dacă plec pentru trei săptămâni, tot cam aceleași lucruri trebuie să le iau cu mine. Iar cosmeticele, pe lângă că sunt foarte voluminoase, sunt și foarte grele. În ultimul timp am început să cumpăr variantele travel-size ale acestora sau să îmi pun în diverse cutiuțe mai mici câte un pic de cremă, șampon sau loțiuni astfel încât să nu mai car după mine tone de bagaje. Anul acesta am dus cu mine toate mostrele de creme pe care le-am primit în ultimele luni de la diverse reviste sau magazine și pe care nu am apucat să le încerc. A fost o idee foarte bună și o să procedez la fel și data viitoare. În loc să car sticle întregi de șampon sau loțiuni de corp am luat mostre mici, puse în pliculețe.

Dacă ar fi să fac un top al primelor 5 produse cele mai utile și fără de care nu aș putea concepe o vacanță, acestea ar fi (într-o ordine aleatoare): un BB cream, un deodorant, o apă micelară, un balsam de buze și bineînțeles un parfum. Fără adierea unui parfum (altul pentru fiecare loc prin care am fost) amintirea vacanței nu ar fi completă. Desigur că aici nu am inclus produsele de igienă care sunt pe o listă separată.

Nu toată lumea știe și cred că ar trebui să explic în câteva cuvinte ce este un BB cream și ce este o apă micelară. Eu am aflat despre acestea de pe blogurile de beauty pe care le citesc iar unul care îmi place în mod deosebit este blogul Adelei Sirghie , o fată de nota 10.

Revenind la oile noastre, denumirea de BB cream vine de la blemish balm (balsam sau alifie contra petelor). Este o cremă de tipul ”3 în 1” sau chiar ”5 în 1”, adică ser, cremă hidratantă, bază de machiaj, fond de ten și cremă de protecție solară. A fost un produs de mare succes pe piețele asiatice (unde tenul de porțelan reprezintă cel mai important standard de frumusețe) începând de la mijlocul anilor 80. Pe piețele occidentale a apărut în 2012 și de atunci orice firmă de cosmetice care se respectă a lansat propria variantă.

Mie îmi place BB cream de la Nivea și îl folosesc zilnic. Este singurul produs de machiaj pe care l-am folosit în cele 7 zile cât am stat în Grecia. Este varianta soft a fondului de ten, nu are putere mare de acoperire, nu dă impresia de mască pe față dar totuși acoperă micile imperfecțiuni și uniformizează tenul. Practic este o cremă care o aplici dimineața pe față, la fel cum ai da cu orice altă cremă hidratantă. Mirosul este specific mărcii Nivea, miros pe care îl recunoaște oricine: miroase a curat, a proaspăt și a bunăstare.

Apă micelară ? poate vă întrebați ce naiba mai e și asta, așa cum mi-am pus și eu aceeași întrebare acum un an și ceva când am auzit prima dată denumirea. Este o soluție demachiantă care arată exact ca apa și conține particule micele. Aceste particule micele sunt… mici. Atât de mici că nu se văd cu ochiul liber. Dacă vreți să știți mai multe despre ele puteți citi aici . Eu am citit dar nu am înțeles mai nimic, este ceva cu denumiri chimice sofisticate. Știu doar că loțiunea (apa) micelară îmi face foarte bine înlăturând perfect orice urmă de machiaj sau murdărie de pe față. Se îmbibă o dischetă demachiantă cu câțiva stropi de loțiune și se șterge fața. Nu irită nici cel mai sensibil ten, este ușoară ca o apă (că de fapt aia și este), nu usucă pielea și, foarte important, poți să stai întinsă în pat în timp ce te demachiezi dacă simți că lenea te împiedică să stai în picioare în fața chiuvetei din baie. Vara asta am folosit zilnic apa micelară de la Nivea, uneori chiar de mai multe ori pe zi. E așa de ușor să îți ștergi fața cu două-trei mișcări și apoi să ai senzația de proaspăt spălat și curat chiar și pe cea mai mare caniculă!

Așa arată apa micelară iar toate produsele de îngrijire a tenului de la Nivea le găsiți aici :

Apa micelară și BB cream-ul sunt două invenții minunate fără de care nu mai pot trăi. Poate exagerez un pic dar chiar îmi plac foarte mult.

Pentru că vorbeam despre 5 produse, celelalte două esențiale sunt deodorantul, tot de la Nivea și care este de eficiență maximă și vă spun asta cu mâna pe inimă și balsamul de buze. Tot așa, le-am purtat cu mine peste tot, chiar și pe plajă. Sau mai ales pe plajă. Nu suport buzele uscate și arse de soare dar nici rujul nu mi se pare o alegere potrivită mai ales când intri în apă…

And last but not the least… parfumul. Nici fără parfum nu pot trăi. Bine, dacă ar veni foametea peste noi, aș putea… dar sper să nu fiu pusă într-o astfel de ipostază cumplită vreodată. Vara asta am folosit Aqua Allegoria Mandarine Basilic de la Guerlain. Miroase a citrice sau poate a coajă de portocală ușor amăruie și nu am întâlnit nici o persoană căreia să nu îi placă. De câte ori îl port primesc complimente. Mirosul acestui parfum o să-l asociez de acum înainte cu insula Corfu și cu chiparoșii de acolo.

Abia aștept să-mi fac din nou bagajele pentru o nouă vacanță ! dar ce mult mai este până atunci…

De ce pierd vremea pe Facebook

14 August 201424 June 2017 Ioana 2 Comments

Pentru că aflu știrile importante imediat ce s-au întâmplat. De exemplu prăbușirea avionului Malaysia Airlines din Ucraina sau, mai recent, moartea lui Robin Williams. Nimic nu mă împiedică să caut ulterior toate amănuntele pe site-uri de știri adevărate. Dar prima informație îmi vine de pe Facebook.
Pentru că am reîntâlnit prieteni dragi din trecut, aflați peste mări și țări, cu care am reluat legăturile și cu care schimb impresii despre lumea în care trăim. E ca și cum am sta la taclale în fiecare seară.
Pentru pozele simpatice cu copii, pisici si căței care îmi luminează ziua.
Pentru bancurile care mă fac să râd.
Pentru informațiile despre subiecte de cultură generală aduse în fața mea de pagini de prestigiu cărora le-am dat like. Nu este zi să treacă fără să știu un pic mai multă istorie, muzică, geografie sau chiar politică.
Pentru locurile despre care aflu că există și unde sper să călătoresc într-o zi.
Pentru că pot să fiu la curent cu tendințele din modă și beauty.
Pentru că găsesc un îndemn mobilizator atunci când sunt cu moralul la pământ.
Pentru că am cunoscut mulți oameni deosebiți, care au talent într-un domeniu sau altul și își exprimă trăirile prin intermediul Facebook. Altfel nu aș fi ajuns la ei niciodată.
Pentru că am găsit idei ingenioase legate de casă, bucătărie sau grădină pe care le-am pus în practică și mi-au făcut viața mai ușoară sau mai frumoasă, după caz.
Pentru că nu mă mai simt singură chiar și atunci când, de fapt, sunt teribil de singură.

În opinia voastră, asta înseamnă pierdere de vreme ?

Muzeul Satului. Like

11 August 201413 August 2015 Ioana 2 Comments

Am mai descoperit un loc minunat în București: Muzeul Satului. E un fel de Românie în miniatură. Nu vă grăbiți să asociați imaginea cu cea a unui muzeu clasic, cu lungi șiruri de încăperi, cu vitrine de sticlă, cu bariere de sfoară peste care nu se trece, cu multe lumini aprinse și liniște mormântală. Este altceva. Este pur și simplu un parc în care te poți plimba de dimineața până seara fără să te plictisești nici o secundă. Un parc la care trebuie să plătești bilet la intrare, 10 lei, unde nu se fumează și unde nu ai voie să-ți aduci câinele la plimbare pentru că e totuși un muzeu. Cu toate astea am văzut pisici care își duc veacul pe acolo fără să fie stingherite de nimeni. Ba chiar am donat câțiva bănuți ca să le fie viața mai ușoară.

Am intrat la muzeu prin poarta Miorița din parcul Herăstrău și am stat vreo 4-5 ore dar nu am apucat să vedem nici jumătate din cele 300 de case care se găsesc acolo. A fost o zi frumoasă și caldă de vară fără să fie însă caniculă așa că am putut să ne plimbăm în voie pe alei. Am intrat în căsuțe, le-am admirat și ne-am imaginat care ar fi casa moșului și care a babei. Sunt case și chiar biserici aduse din toate zonele țării, una mai frumoasă ca alta. În jurul lor s-au făcut grădinițe de flori și parcă sunt acolo de când lumea și pământul, nu sunt doar niște exponate reci de muzeu. Se simte că încă au viață în ele.

Casă din Dobrogea

Unele case au ușa deschisă și în interior regăsești atmosfera tradițională, mobila, covoarele, vasele, prosoapele, exact ca acum o sută sau două sute de ani. Nu sunt case pustii, zici că cineva trebuie să se întoarcă acasă din moment în moment. Mi-a plăcut foarte mult casa din Sălciua poate și pentru că am simțit-o mai aproape de originile mele.

Casa din Sălciua – Valea Arieșului

Cele mai multe case sunt foarte, foarte mici în comparație cu ce se construiește acum iar ca să intri pe ușă trebuie să te apleci destul de bine. Acum când revăd pozele făcute atunci nu mai țin minte din ce zonă a țării e fiecare casă pe care am admirat-o dar cred că asta nu e important decât pentru un specialist. Știu doar că toate casele sunt din România și ne reprezintă pe toți într-un fel sau altul.

Am avut o mare, mare surpriză legată de un anumit tip de locuință. Voi cum vă imaginați că arată un bordei ? Până acum eu știam că este o locuință îngropată în pământ în care trăiau cei năpăstuiți de soartă, cei mai săraci dintre săracii satului. Cel puțin eu asta am învățat la școală. În Muzeul Satului am văzut pentru prima oară un bordei și tot ce am avut în minte legat de acest cuvânt s-a spulberat pe loc. Am intrat înăuntru și mi s-a părut cea mai confortabilă casă dintre toate cele pe care le-am putut vizita în muzeu. Am îndrăgit-o pe loc. Atât de tare încât acum îmi doresc nespus să am și eu undeva un bordei de vacanță.

Este mult mai încăpător decât pare pe dinafară, lumina care intră pe geamurile aflate la nivelul solului este suficientă și vara păstrează răcoarea pământului. Faptul că nu are nevoie de fundație mi se pare un mare avantaj din punct de vedere al costurilor de construcție. Mi s-a părut o soluție foarte interesantă, ecologică și demnă de pus în practică.

Parcul se întinde pe multe hectare și ca să vezi tot ai destul de mult de umblat dar din când în când poți să te odihnești pe o bancă la umbra unui stejar sau, dacă îți face plăcere, poți să stai chiar pe iarbă. Pentru că, în sfârșit, au dispărut și din parcurile noastre plăcuțele cu nu călcați pe iarbă.

Mi-au plăcut coșurile de gunoi care erau la tot pasul și care se integrau perfect în peisaj. Adevărul e că nu am văzut nici o hârtiuță aruncată pe jos. Ce bine ar fi să fie la fel de curat și în România din afara muzeului. Ce frumos ar fi să avem o Românie curată !

Muzeul Satului nu este un loc pe care să spui că l-ai văzut, l-ai bifat pe listă și acum treci la o altă destinație. Este un loc în care poți să revii mereu cu aceeași plăcere pentru o plimbare printre lucruri frumoase. Cred că este un loc minunat și când este acoperit cu zăpadă și sper să îl revăd într-o zi de iarnă adevărată.

Pentru voi care este cel mai frumos loc din România ? Puteți să-l faceți cunoscut postând cele mai frumoase poze pe aplicația Inegalabila Românie . Și nu uitați să faceți măcar un gest, oricât de mic ar fi, pentru păstrarea curată a naturii.

Share This:

Share This:

Share This:

Share This:

Share This: