croitoras

Cărțile mele

        Aceasta este o leapșă (un joc care se transmite de la unul la altul) pe care am preluat-o de la Daniela. Sunt 12 întrebări la care trebuie să răspunzi iar mai apoi să predai ștafeta celor care doresc să intre în joc.
 
          1. Prima mea amintire cu mine citind… datează din primul an de școala. Eu nu am știut să citesc înainte să merg la școală și acolo am învățat literele. După ce am trecut de lecția cu ”Ana are mere” am dat de una singură abecedarul  pe repede înainte și am făcut legătura între desene și litera care apărea scrisă mare în colțul paginii. Astfel înainte de vacanța de iarnă puteam să citesc orice. O prietenă mai mare cu doi ani mi-a sugerat să mă înscriu la biblioteca școlii. Bibliotecara a refuzat însă pe motiv că înscrierile se fac abia din clasa a II-a așa că am fost nevoită să recurg la pile și m-am lăudat că mama mea este profesoară la aceeași școala. Atunci bibliotecara a cedat și mi-a făcut fișă de înscriere. Mi-a recomandat cartea Croitorașul cel viteaz și mi-a spus că în maxim o săptămână trebuie să o aduc înapoi. Am returnat-o în aceeași dupămasă după ce o citisem pe nerăsuflate. Mi-a plăcut foarte mult și o țin minte și acum.
 

         2. Prima carte pe care am citit-o și recitit-o… A fost La Medeleni de Ionel Teodoreanu. Terminasem clasa a V-a și vărul meu Andrei s-a mirat foarte tare când la întrebarea lui dacă am citit această carte i-am spus că nu auzisem de ea. Mi-a spus că toate colegele lui o citiseră (el era cu cinci ani mai mare ca mine) și numai despre asta vorbeau. O aveam în bibliotecă și am început să o citesc imediat deși mama mi-a spus că nu e potrivită pentru vârsta mea. Am devorat această carte (erau patru volume din Biblioteca pentru toți) și mi-am dorit să fiu când Olguța, când Monica. La sfârșit am plâns în hohote. Cred că în fiecare vacanță de vară am recitit La Medeleni.
         3. O carte pe care fiecare copil ar trebui să o citească… Poveștile scrise de Hans Christian Andersen : Fetița cu chibrituri, Rățușca cea urâtă, Mica Sirenă, Crăiasa zăpezii, Lebedele, Degețica și toate celelalte. Dacă toți copiii ar avea parte de aceste povești, dacă ar avea cine să le citească eu cred că ura și violența ar dispărea de pe pământ.
        4. Locul meu preferat de citit… în patul meu. Nu mă culc niciodată înainte de a citi măcar câteva rânduri indiferent cât aș fi de obosită. E adevărat că în ultimii ani nu citesc neapărat doar cărți, uneori răsfoiesc internetul.
         5. Accesorii obligatorii în timpul lecturii… Nu am nevoie decât de liniște. Nu cafea, nu apă, nu pix…
        6. Numarul cărţilor de pe lista mea de lecturi viitoare… Întrebarea asta nu are răspuns, nu pot să dau un număr. O să citesc atât cât voi putea dar știu că următoarea carte va fi asta:
 
          7. Ultima carte pe care am primit-o sau am cumpărat-o… Este scrisă de Neagu Djuvara. Are un stil foarte plăcut și ușor de citit deși fiecare frază este plină de informație. Am citit multe din cărțile lui și am învățat mai multă istorie, geografie și politică decât în doisprezece ani de școală.  O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri este o carte care ar trebui să o citească orice român care din orele de istorie de la școală nu-și aduce aminte decât că i se cerea să memoreze un șir lung de ani, domnitori și bătălii. Greu de ținut minte și total inutil. Aceasta este însă o carte de istorie care se citește ca un roman palpitant.
 

         8. O carte care mi-a schimbat viața într-un fel… Pe aripile vântului de Margaret Mitchell. O am pe noptieră și este cartea care îmi dă curaj și putere în momentele grele. Cred că sunt pasaje care deja le știu pe dinafară dar totuși găsesc de fiecare dată ceva nou. Scarlett O’Hara este personajul meu preferat din literatură iar fraza cu care se încheie cartea ”After all, tomorrow is another day” (până la urma urmei, mâine este o nouă zi) mi se pare un bun slogan după care să îți conduci viața.
         9. O carte care-mi place, dar care pare să nu placă mai nimănui… Este un roman foarte controversat, este viața lui Isus din perspectiva vieții omenești așa cum o trăim noi toți. Un pic mai greu de citit pentru că unele fraze se întind pe câte o pagină întreagă. Mie mi s-a părut o carte foarte interesantă dar nu cunosc personal pe nimeni căruia să îi fi plăcut.

         10. O carte care nu-mi place, dar pe care toată lumea pare s-o iubească… Shogun de James Clavell . Am început să o citesc de trei ori și de trei ori am renunțat. Îmi cer scuze față de fanii acestei cărți pemtru că știu că sunt foarte mulți.
         11. O carte care mă intimidează… Biblia.
        12. Trei dintre scriitorii mei preferați… Greu de ales doar trei. Lev Tolstoi din literatura universală, Ileana Vulpescu din literatura română contemporană și Lucian Blaga din poezie.
 
         Vă invit pe voi toți să răspundeți la aceste întrebări sau doar la acelea care vi se potrivesc cel mai bine într-un comentariu la această postare.
 
 

Share This:

Citește mai mult

scaune

Aida pentru noi toți

         Cum poți să spui despre operă că nu
îți place când tu nu ai văzut în viața ta un spectacol ?
         Cunosc foarte mulți oameni care nu au
fost niciodată la operă. Oameni inteligenți, informați, cu
școală, oameni care citesc mult, oameni cu care ai ce discuta dar
cărora (poate), pur și simplu, nu li s-a ivit ocazia să ajungă
la un spectacol de acest gen. Din diverse motive, fără să fie vina lor.
         Pentru aceștia și pentru cei care
iubesc opera cu adevărat, pentru copii și pentru vârstnici, pentru
oricine a vrut să vadă ceva frumos Opera din Cluj a avut o idee
extraordinară: a pus în scenă, în aer liber, Aida de Giuseppe
Verdi, una dintre cele mai de succes opere ale tuturor timpurilor. Se
cântă de aproape 150 de ani iar aseară a fost, din nou, o
revelație.
         Eu nu sunt o împătimită a muzicii de
operă, recunosc câteva arii celebre pe care le ascult cu plăcere,
merg din când în când la spectacole dar nu sunt o mare
cunoscătoare. Iubesc însă cu ardoare baletul dar despre balet o să vorbesc altădată.
         Acum o să vă spun câteva cuvinte
despre spectacolul pe care l-am văzut aseară și care nu îmi mai iese din minte, spectacol care s-a transformat într-o amintire frumoasă pentru 4000 de oameni. Nu eu am făcut estimarea, așa am
auzit azi dimineață la știri.
 
 

         Ora de începere a fost  8 seara iar eu am ajuns
pe la 7 în Piața Unirii și bine am făcut. În primul rând pentru
că mai târziu nu aș mai fi găsit locuri libere iar apoi pentru că
am trăit experiența ultimelor pregătiri. A fost foarte interesant
să fii înconjurat de artiști, de regizori, de figuranți, să le
vezi costumele de aproape, să auzi ultimele indicații și probele
de microfon. Parcă ne pregăteam cu toții (da, inclusiv noi,
spectatorii) de o mare serbare fără să existe distanța impusă de
cortină. Piața era plină de egipteni antici care cred că veniseră cu corabia din parcare :)
  

 

 
 
          Reprezentația a fost în limba
italiană dar a existat titrare pe un ecran mare. Mai mult decât
atât, înainte de fiecare act, directorul Operei (Marius Budoiu),
foarte simpatic și cu multă prezență de spirit, a urcat pe scenă
și a explicat acțiunea care urma să se întâmple și numele
personajelor.
 
Directorul Operei Cluj, tenorul Marius Budoiu
         A fost ca o poveste pe care era imposibil să nu o
înțelegi și care să te nu te emoționeze. Muzica a fost sublimă
( orchestra avea 55 de instrumentiști ) și la unele pasaje te
treceau fiorii atât de touching era. Vorbesc despre senzațiile mele, evident.
         Spectacoul a început pe lumină și
s-a terminat în noapte. Ceva care m-a făcut să zâmbesc a fost
sentimentul ciudat pe care îl aveam atunci când se termina un act
și începea pauza. Firesc așteptam să se aprindă lumina (ca la
teatru, nu?) dar de fapt se făcea și mai întuneric pentru că se
stingeau reflectoarele de pe scenă. Mi s-a părut amuzantă această
inversare de situație.

         Pentru marșul triumfal

(imposibil să nu recunoașteți muzica ) s-au folosit câteva sute de
figuranți voluntari. Și cai adevărați. A fost absolut impresionant.

         Știam că la sfârșitul spectacolului
Primăria Clujului ne va răsfăța cu focuri de artificii dar nu
știam ce surprinzător va fi efectul pe muzica Aidei. Până și
Matei Corvin privea spre cer.
         A fost o super-producție
impresionantă. A fost o sărbătoare și o zi memorabilă. Dar a
fost și o momeală, ceva care să ne atragă și să ne deschidă
gustul spre operă. Sunt sigură că în stagiunea din toamnă vor fi
mulți doritori să vadă și alte spectacole înăuntrul Operei. Și
sunt sigură că nu vor fi dezamăgiți. Pentru că nimic nu se
compară cu magia candelabrelor care se sting treptat, sunetul
gongului, fotoliile de catifea și cortina care ascunde atâtea
secrete.

 

Share This:

Citește mai mult

ameirca

Import din America

    Se apropie 4 iulie. Adică Fourth of July. Adică Independence Day, ziua Americii.
      
         Când spun America mă refer la Statele Unite. Am o slăbiciune pentru această țară. Nu am ajuns încă să văd cu ochii mei cum e acolo dar știu de pe acum că va veni și ziua aceea. Și o să-mi placă la nebunie. Pentru că imi plac oamenii care nu se formalizează și care își spun pe numele mic chiar daca sunt la o diferenta de doua generatii. Iar asta nu înseamnă nicidecum o lipsă de respect. Imi plac doamnele trecute de 80 de ani care se îmbracă în roz si merg la restaurant cu ”fetele”. Imi plac americanii pentru că viseaza cu ochii deschisi si nu au prejudecati. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc acum. Nu despre cum e acolo ci despre ceea ce americanii au dat lumii întregi. Lucruri care ne fac viața mai frumoasă:
  • Blugii. Cine nu are cel puțin o pereche de blugi sa ridice mâna sus :)

  • Mcdonald’s și KFC . Love it ! Nu vreau să aud discursuri ”nutriționistice” că nu sunt bune la sănătate. Adică sarmalele, micii si slănina ardelenească sunt mai potrivite unui stil de viata sănatos ? Daca nu facem excese eu cred ca putem mânca orice.

  • Valentine’s Day și Halloween . Sărbători drăgute cu inimioare si vampiri, distractie si voie buna. Incă o ocazie de a petrece si de a gusta viața. Nu doar ca nu vad nimic rău în asta, dar ador să văd vitrinele împodobite si toate restaurantele pline de oameni care se distreaza. (Iar  Dragobetele mi se pare o invenție a haterilor. Nici naiba nu a auzit de el pâna acum câțiva ani)
  •  
  • Filmele de la Hollywood. Aici ar fi multe de spus. Hai să zicem că americanii nu au avut compozitori sau pictori celebri dar în a șaptea artă au castigat tot ce se putea câștiga. Punct.
  • Internetul. A aparut in America în anii 80 si intre timp intreaga lume s-a conectat. Iar daca vorbim de internet nu putem sa nu spunem nimic despre Facebook care tot de acolo vine. Dragul de Mark Zuckerberg ne-a legat definitiv de calculatoare.
  •  
  • Black Friday. Ăsta da eveniment. Nu stiu pe nimeni care sa nu fi cautat oferte si reduceri in acea zi.
  •  
  • Coca Cola. Cică e toxica rău si nu e sănătoasă.  Dar are un gust teribil de bun. Iar pentru mine e mai revigorantă decat orice cafea. Americanii beau Coca Cola de mai mult de 100 de ani si mă îndoiesc că a murit vreunul din asta.  

         Ar mai fi multe de adaugat, dar vin dintr-una în alta. Cum ar fi shoppingul online, YouTube-ul si multe cuvinte sau expresii în engleză. Voi cât de des folosiți cuvântul OK ?

Share This:

Citește mai mult

halep

5 lucruri care mi-au plăcut în luna iunie

         1 Simona Halep. De Simona am auzit pentru prima oară în decembrie anul trecut si am admirat-o pentru naturalețea cu care a raspuns la toate intrebarile reporterului. Apoi, cautand numele ei pe internet, mi-am dat seama cat de sus a ajuns in ierarhia mondiala fara sa se fi facut nici un fel de publicitate in jurul ei. Abia in iunie fenomenul Simona Halep a explodat și a cuprins intreaga țară  crescand fantastic de la o zi la alta odata cu fiecare meci castigat la Roland Garros. Mi-au placut toate mesajele de susținere ale românilor, mi-au placut emisiunile de stiri care incepeau cu vesti despre ea, am simtit ca suntem o mare masă de oameni care (în sfârșit!) gândim la fel, am avut sentimentul apartenenței naționale, m-am bucurat alături de toți românii când vedeam in presa internationala ca românca Halep a mai urcat o poziție in clasamentul tenisului mondial.

         2 Căpșunile. Am mâncat în disperare, dimineața, la prânz și seara. Le-am mâncat atat intregi cat si sub forma de shake: un pic de iaurt, un pic de zahăr si multe, multe căpșuni amestecate in blender. Iar la vie en rose nu a mai ramas doar o metaforă sau titlul unui cântec :)

         3 Ziua mea. De fapt cadourile primite de ziua mea. Toate au fost adevărate surprize si toate mi-au placut la nebunie ceea ce nu mi s-a mai întamplat de ceva ani. Chiar toate mi le doream si mi s-au potrivit perfect. Nu pot sa fac un top pentru ca pe toate le-as pune pe primul loc. Modelul asta de cardigan mi-l doresc de mai mult de un an dar niciodata nu am gasit exact culoarea, marimea, textura si pretul care sa ma convinga sa il cumpar. Peria rotativa e pe lista de asteptare de pe vremea cand aparea la tele-shopping dar nu prea eram convinsa ca voi reusi sa o folosesc. Iar de cizmele de cauciuc ce sa mai spun, m-am bucurat ca un copil cand am vazut ce dragute sunt. Si cana… ador cana cu poza mea si a pisicii :)

 

         4 Interviul pe care Andreea Esca i l-a luat Prințului Charles. Am vazut interviul la emisiunea România, te iubesc din 15 iunie si am ramas impresionata încă o data nu numai de modul firesc si simplu in care se comporta moștenitorul celei mai importante coroane regale a Europei ci si de dragostea pe care o arata acelei parti a României care a rămas nealterată de ură, politică, poluare, prost gust si mitocănie. Puteti sa vedeti interviul aici .

         5 Crema autobronzantă de la Yves Rocher. Nu mi-a plăcut niciodată sa stau la plajă și să mă coc de vie sub soarele fierbinte iar acum, când se vorbeste atat de mult de cancerul de piele si de cat de nocive pot sa fie razele soarelui, cu atat mai puțin. Totusi imi place sa fiu bronzata si sa am acel aer relaxat de vacanta pe care ti-l da o piele arămie. Aceasta cremă isi face efectul treptat, se vede abia dupa 2-3 aplicari si, spre deosebire de alte autobronzante, se mentine foarte mult timp. Eu o folosesc deja de o luna si pielea mea pare bronzata desi vara asta nu am stat la soare nici măcar o oră. Costă 30 de lei si isi merită fiecare bănuț.

Share This:

Citește mai mult

restaurant

5 lucruri care mi-au plăcut în luna mai

         1 Restaurantul Shanghai din Cluj e unul
din restaurantele mele preferate. În primul rand, normal, pentru ca
imi place mâncarea de aici. Meniu foarte variat, pentru toate gusturile. Cel mai mult îmi place puiul cu sos dulce acrisor si desertul cu banane prăjite.
Bananele au o crusta cu zahar caramelizat si sunt delicioase ! Apoi
imi place atmosfera, în special vara cand e deschisa terasa . E
liniste, e verdeață, mesele nu sunt inghesuite, servirea e impecabila
si in aer domneste un aer de tihna si relaxare. Nimeni nu deranjeaza
pe nimeni si nu se râde isteric. Terasa e podită si îmbrăcată in
lemn iar daca nimeresti o ploaie calda de vara te simti protejat ca
intr-un cuib călduț.
         Apoi imi place că mereu au oferte de
genul 1 + 1 gratuit. Daca esti abonat la newsletter-ul restaurantului
primesti pe mail toate ofertele. Iar de ziua ta primesti prin poșta
un cupon cu reducere de 50% pentru 4 persoane. Tare, nu ? Am profitat
(din nou) de aceasta oferta in luna mai cand sora mea își serbeaza
ziua de nastere. Ca de obicei amandoua ne-am simtit extraordinar. A, si sa nu uit să spun ca porțiile
de mâncare sunt foarte mari iar daca nu poti sa mananci tot, restul ti se pune
la pachet fara ca ospatarii sa strâmbe din nas.

         2 Gelul de curățare Nivea all in 1 cu
extract de magnolie. Rar mi s-a intamplat sa ma indragostesc atat de
tare de un produs cosmetic. Are consistenta unei creme subtiri (de
fapt nu este un gel, ci o crema) , are mirosul specific al mărcii
Nivea, curat si proaspat, si are mici, dar foarte mici si fine,
particule abrazive care înlătură toata murdaria de pe față. Este
antibacterial si nu irita pielea. Si nici nu o usuca deloc, pielea
ramane curata dar fara senzatia aceea de piele întinsă si gata sa
crape. Eu il folosesc de pe la inceputul lunii in fiecare seara si
sunt mai mult decat multumita. L-am cumparat din Kaufland unde costa 18 lei.

         3 Spectacolul de stand-up comedy cu
Cristian Dumitru de la pub-ul În culise (București). Este a doua oară
cand văd acest gen de spectacol si sincera sa fiu am fost destul de
sceptica avand in vedere ca prima experienta nu a fost foarte
reușită. Asta se întampla acum vreo 5 ani. De data asta însă a fost altfel. Nu am
regretat ca am mers pentru ca cele 2 ore cat a durat show-ul am râs
cu lacrimi. Chiar e talentat omul ăsta. Nu pot sa spun ca are un
”umor fin” pentru ca nu face doar aluzii, le trântește verde in
față dar fara sa fie trivial sau porcos. Stie exact ce si cât să dea
si unde e limita. A interactionat cu spectatorii din prima fără a
avea ceva forțat, a trecut de la una la alta, a vorbit câte in luna
si stele si a fost foarte simpatic.
         O chestie pe care eu nu am mai vazut-o
si care mi s-a parut genială în pub-ul ăsta : puteai să iti instalezi
o aplicatie pe telefonul mobil prin care vedeai meniul si apoi puteai sa
comanzi prin intermediul acesteia. Deci daca vroiai o bere intrai pe
aplicatie, scanai codul qr de pe cartonasul care se gasea pe masă, click-click si venea chelnerita cu berea (ea vedea numarul
mesei care a facut comanda) . Faină treabă.
 
 
 

        
         4 Avocado. Trebuie sa recunosc ca până
acum nu am mai mâncat avocado. Nu stiu cum s-a întâmplat pentru ca
de obicei testez legumele si fructele exotice dar ăsta mi-a scăpat.
Mă intalnesc intr-o zi cu un vecin in Lidl si fiind la raionul de
legume mă întreabă daca imi place avocado. Cand a auzit ca nu stiu ce gust are, s-a
mirat așa de tare de parca auzise ca nu mai mâncasem mere sau
castraveti… Zic, hai sa incerc si eu, sa intru in rândul lumii. Si
am luat unul. M-am uitat pe youtube cum se mănânca (pe canalul Laura
in the Kitchen) si am gasit o rețeta foarte simpla de guacamole .
Vreau sa spun ca mi-a placut la nebunie. Si apoi a doua zi am mai
cumparat unul. Si apoi mereu. Acum il mănânc cu pâine prajita doar cu
sare si un pic de lamaie pentru ca e foarte simplu asa. Si e foarte
gustos. Cica are multe calorii dar si o gramada de beneficii : scade
nivelul colesterolului, regleaza tensiunea si glicemia, imbunatateste
vederea, întârzie procesul de îmbatranire a organismului si
infrumuseteaza pielea si parul :) Oricum eu o sa mănânc in continuare
si o sa va tin la curent daca intr-adevar este asa.
        5 Blogul ioanaspune. Mă bucur ca in
sfarsit l-am făcut. Era programat pentru 1 ianuarie ca fiind una din
rezoluțiile sfârșitului de an 2013 dar din diverse motive l-am tot
amânat. Acum că e aici sper sa ma țin de el si sa nu imi scada
entuziasmul începutului.

Share This:

Citește mai mult