conserva

De mâine nu mai mănânc nimic

        …poate doar scoarță de copac din jungla amazoniană unde încă n-a ajuns poluarea.

       Din fericire pentru mine n-am avut probleme cu greutatea niciodată chiar dacă uneori aș fi dorit să fiu mai slabă cu 2-3 kilograme. Și, slavă Domnului, nici probleme de sănătate n-am avut ca să fiu nevoită să țin regimuri alimentare așa că nu am fost preocupată excesiv de ceea ce mănânc. Nu sunt deloc mofturoasă iar asta cred că se datorează celor 8 ani în care am mâncat la cantină și deci sunt foarte puține alimente despre care să spun că nu-mi plac. Trebuie să stau să mă gândesc bine ca să-mi vină ceva în minte… Laptele, da, uite, nu-mi place să beau lapte deși mă dau în vânt după orice fel de iaurt, chefir, sana, lapte bătut sau orice alte variațiuni pe această temă. Ca să nu mai spun că ador smântâna :) Mănânc din toate, mănânc și la fast food, beau și cola, beau și bere, aș fi în stare să mănânc două kile de înghețată deodată, nu refuz prăjiturile cu cremă, nici o bucățică de slănină cu ceapă, îmi place ciorba de burtă, pizza, șaorma, orice e cu maioneză, aripioarele picante, toba, cârnații și pâinea abia scoasă din cuptor. Dacă aș mânca din toate astea după cât îmi poftește inima m-aș face cât China în două luni. Dar nu o fac. Nu m-am abținut niciodată de la mâncare dar am știut când să mă opresc. Poate uneori abia am gustat, alteori am băgat cireșe până am simțit că plesnesc. Mi-am ascultat corpul, am savurat mâncarea pe care o consider una din bucuriile vieții, și sunt convinsă că aceasta ar trebui să ne aducă o stare de bine și nu să devină o continuă sursă de frustrare. Sunt, deci, o mare susținătoare a moderației și a echilibrului.

        Am făcut această introducere ca să înțelegeți de ce mă disperă (nu găsesc alt cuvânt) toată isteria creată în jurul alimentelor care crește ca o avalanșă de la an la an. Nimic nu mai este bun, totul este toxic, nociv, cancerigen și otrăvitor iar dacă o să continuăm să ne alimentăm vom muri cu siguranță răpuși de una din bolile civilizației moderne. Nu mai există aliment care să nu fie disecat și analizat pe toate părțile și, în final, contraindicat. Dacă s-a ajuns să se spună că până și frunzele de salată verde consumate în exces (ce o mai fi însemnând și aia) au efecte adverse, mă aștept ca în curând să apară cercetători care să susțină că respiratul trebuie făcut cu moderație altfel plămânii se vor dezvolta prea mult, vor presa pe inimă și aceasta va ceda, putând duce la deces. Dacă voi știți vreun aliment despre care nu s-a scris nimic negativ, lăsați-mi în comentarii numele lui și sunt aproape sigură că o să vă pot contrazice. Până atunci vă las cu ce mi-aduc aminte că am auzit în ultima vreme și încep cu salata verde pentru că știrea asta m-a șocat cu adevărat.

  • Salata verde. Conține foarte multă vitamina K iar aceasta, se știe, duce la coagularea sângelui. Excesul de vitamina K poate avea însă efecte adverse ducând la formarea de cheaguri care duc la tromboze sau accidente cerebrale.
  • Zahărul. Nu mai este un secret pentru nimeni că zahărul îngrașă și că, mai mult decât faptul că reprezintă doar ”calorii goale”, este de fapt o toxină care ucide fiind considerat de către unii pe aceeași treaptă de toxicitate cu alcoolul și tutunul.
  • Carnea de porc. Conține foarte multe grăsimi saturate ceea ce duce la creșterea masivă a colesterolului.
  • Ouăle. Pe lângă colesterolul de care fugim ca dracu’ de tămâie, provin în cea mai mare parte de la găini stresate care, în mod evident, ne vor induce și nouă un disconfort în acest sens.
  • Morcovii. Dacă mâncăm prea mulți morcovi, pielea noastră devine portocalie datorită carotenului stocat în piele.
  • Peștele. Ne otrăvește cu mercur, clar. Tonul, rechinul, macroul și peștele spadă conțin cea mai mare cantitate de mercur care poate afecta pentru totdeauna creierul și rinichii. Nu zice nimic de anșoa dar ăsta e foarte sărat… ajungem și la sare, imediat.
  • Sarea. Suntem forțați prin lege să consumăm exclusiv sare iodată, adică se înlătură oligomineralele, bune pentru sănătate, și se adaugă E 535 (ferocianură de sodiu), dăunătoare sănătății.
  • Carnea procesată. Are potenţialul de a cauza cancer în organismul uman după cum ne informează periodic rapoartele întocmite de Organizația Mondială a Sănătății.
  • Bananele. Sunt gazate cu etilenă, crescute artificial și modificate genetic. Șoc și groază.
  • Portocalele. Sunt stropite la producător cu Tyabendazol care provoacă o toxicitate hepatică severă.
  • Pâinea. Făina din care este făcută nu este nici pe departe naturală și, deci, poate să crească riscul apariției diabetului de tip II, marcat de un nivel extrem de ridicat al glicemiei în sânge ce conduce în cele din urmă la lezarea vaselor de sânge și a organelor.
  • Lactatele. Companiile de lactate duc campanii în care investesc milioane de euro cu scopul de a îndoctrina oamenii cu ideea că nu pot funcționa fără calciul gasit în lapte. Alții însă susțin că asta e o mare minciună pentru că noi nu am fost construiți genetic să consumăm lapte după ce am trecut de vârsta bebelușiei. Faptul că laptele, iaurtul și brânzeturile sunt cancerigene este un secret păzit cu mare strășnicie.
  • Margarina. Are aceeași structură moleculară cu cea a plasticului și conține compuși estrogeni care pot cauza probleme endocrine.
  • Cafeaua. Provoacă tulburări anxioase și hipertensiune.
  • Apa de la robinet. Poate fi de-a dreptul periculoasă pentru sănătate, dacă este consumată timp îndelungat. Eu zic să vă opriți din a consuma apă pe la maxim 30 de ani pentru că aceasta conține clor, plumb, rugină, paraziți, germeni și bacterii.
  • Căpşunile. Conţin până la 53 de pesticide. Specialiştii susţin că acestea sunt lipsite de substanţe nutritive deoarece agricultorii folosesc tot felul de substanţe toxice pentru ca producţia să fie mare.
  • Carnea de pui. Puiul crescut cu actuala tehnologie, chiar și cel ecologic, oferă mai multă energie din grăsimi decât din proteine ceea ce duce la risc crescut în  dezvoltarea obezității. Ca să nu mai spun de hormonii și antibioticele care se regăsesc în carne.

        Mă opresc aici că nu-mi mai vine nimic în minte deși dacă aș scotoci puțin prin frigiderul meu, cu siguranță aș mai găsi ceva. A, uite o conservă de pește în sos tomat, otravă de cea mai bună calitate. Mă duc s-o mănânc. Dacă mâine o să apară un alt articol pe acest blog, înseamnă că am supraviețuit :) conserva

Share This:

Citește mai mult

capsuni ioana spune

De ce nu mai pot trăi fără mixer

        Pentru că este ușor de utilizat, ușor de curățat, ocupă foarte puțin spațiu în bufet și este foarte simplu de mutat dintr-un loc în altul, mixerul vertical este (cred) cel mai util aparat pe care îl folosesc în bucătărie.  Sau, poate, cuptorul cu microunde? Nu știu, oricum unul din astea două. Dar să vă spun la ce folosesc eu mixerul și de ce mi se pare că nu mai pot trăi fără el:

  1. Smoothies. Regret, dar cuvântul nu cred că are corespondent în limba română. Pe google translate îmi dă ”piure” dar de fapt este o băutură, hai să zicem un fel de piure dar mult diluat. Clar, smoothie-urile astea sunt pe primul loc atunci când vine vorba de utilizarea mixerului. Căpșuni, iaurt și un pic de zahăr este combinația perfectă de care nu mă pot sătura și sinceră să fiu nu mă dau în vânt după chestiile alea cu multe frunze verzi, țelină și morcovi deși știu că sunt foarte sănătoase. Se pot face o mie de feluri dar mie îmi plac cele dulci, pe bază de fructe. capsuni ioana spune
  2. Sosuri. Mixerul vertical este făcut să reziste la temperaturi înalte astfel încât îl pot folosi direct în tigaie/ oală/ cratiță pasând alimentele fierbinți fără a mai murdări alte vase și asta îmi place teribil de mult. Am și robot de bucătărie, din acela cu bol mare de plastic dar acolo scrie foarte clar în instrucțiuni să nu torni în el  lichide fierbinți.
  3. Maioneză. Ca să faci maioneza manual, mestecând cu lingura de lemn, îți trebuie un pic de îndemânare altfel se taie imediat. Cu mixerul mi se pare  imposibil, eu cel puțin n-am pățit asta niciodată.
  4. Dressing-uri pentru salate. Nu se compară un dressing făcut cu mixerul față de unul amestecat doar cu telul manual. Primul este mult mai onctuos și cremos plus că arată într-un mare fel pe orice salată. Rețeta mea preferată este aceasta: O lingură de muștar de Dijon, sare, piper (de preferință proaspăt măcinat), o linguriță de herbes de Provence, oregano, pătrunjel sau cimbru (aroma care vă place cel mai mult), oțet balsamic și ulei de măsline. Pe toate astea le pun într-un borcan și direct acolo bag mixerul pentru câteva secunde. Dressing-ul acesta se poate păstra la frigider până la două săptămâni și îl am tot timpul la îndemână pentru a-l pune peste orice salată de vară. dressing
  5. Mâncare de bebeluși. Fructe, legume fierte, cărniță de pui, puse toate la grămadă și băgat mixerul în ele, le transformă în câteva secunde într-o pastă numai bună de hrănit coconelul flămând. Este vorba de Silvia, v-ați dat seama :)
  6. Supe cremă. Ultima descoperire este supa cremă de broccoli care îmi place foarte tare și o fac destul de des. Am mai încercat și de ciuperci dar n-am picat pe spate. Oricum supele cremă mi se par o mâncare de iarnă așa că deocamdată voi lua o pauză.
  7. Piure de cartofi. Aici e foarte simplu, după ce scurg apa de pe cartofii fierți , bag mixerul în oală și îl mut din loc în loc adăugând laptele pe rând. Iese un piure foarte fin. Am făcut și piure de mazăre (asta după ce am văzut că englezii sunt înnebuniți după chestia asta verde) dar încă nu am găsit combinația perfectă cu care s-ar putea mânca.
  8. Salată de vinete. N-am mai folosit tocătorul de lemn de ani de zile, procedez exact ca la piure, mut mixerul din loc în loc în castronul în care am pus vinetele dar cu atenție mare, adică îi dau drumul doar câte o secundă ca să nu tranform totul într-o pastă, salata să fie totuși salată, să se simtă bucățelele de vinete.

        Există mixere verticale cum ar fi cele de aici care vin cu mai multe accesorii, de exemplu tel dublu pentru bătut spumă albușurile de ou sau chiar pentru amestecat aluaturi de consistență ușoară. Unele au și un mic tocător pentru plante aromatice, ceapă, brânză, nuci sau orice altceva vă mai trece prin cap. Cel mai des eu îl folosesc la tocat pătrunjel (pentru că îmi place să fie tocat foarte, foarte fin) atunci când fac (și fac destul de des) măsline aperitiv. Sunt excelente și merită să încercați măcar o dată pentru că sunt foarte ușor de făcut.

        Da, cam astea sunt lucrurile la care folosesc eu mixerul vertical iar acum, după ce am recitit ce am scris mi-am dat seama că de fapt în bucătărie nu mixerul este rege :) Cel mai mult și mai mult folosesc filtrul de cafea pentru că beau cafea în fiecare dimineață. Deci acesta ar fi aparatul aflat pe primul loc și apoi restul. Cred că ar fi interesant de făcut un top al timpului de utilizare pentru fiecare chestie care se bagă în priză și este folosită în bucătărie. O să mă uit aici, o să fac lista completă și revin cu topul :) dar până atunci spuneți-mi voi la ce folosiți mixerul cel mai des?

Share This:

Citește mai mult

Cum să gătești un broccoli delicios în doar 10 minute

        Cu toate că cel mai mult folosesc cuptorul cu microunde la încălzit mâncarea, uneori gătesc în el, în special vara când e foarte cald în bucătărie. În iulie, august, când canicula e în toi, n-aș aprinde focul la cuptor nici să mă plătească cineva în aur dar cum totuși nu pot să mănânc numai salate, am descoperit că și la microunde se pot face multe chestii fără să supra-încălzesc bucătăria. Una dintre ele este broccoli cu cașcaval, o rețetă foarte simplă și rapidă ca de altfel toate rețetele mele, și bineînțeles foarte gustoasă. Se poate face și cu conopidă în loc de broccoli, depinde care dintre cele două legume vă place mai mult. Ingredientele sunt cele de mai jos, ca de obicei fără cantități exacte doar cu precizarea că la un broccoli eu pun aproximativ 200 de grame de smântână și cam 100 de grame de cașcaval. Sau mai mult dacă simt nevoia de calorii suplimentare :)ingrediente

        Broccoli se desface în buchețele și se pune în castronul în care  va merge la microunde iar cașcavalul se dă pe răzătoarea cu găuri mari. Într-un bol separat se bate oul întreg peste care se adaugă smântâna, sarea și piperul. Mai simplu de atât nu se poate. br1        Peste broccoli se toarnă puțină apă, cam un sfert de cană ceea ce însemană 60-70 de ml ca să nu se deshidrateze și se bagă la microunde pentru câteva minute. Eu am un cuptor de 700 W  pe care l-am luat de aici și îl las 4 minute pe putere maximă pentru că broccoli nu trebuie nici să se facă fleașcă dar nici să rămână crud. Apoi se toarnă deasupra smântâna cu ou, se presară cașcavalul, se amestecă de două ori și se dă înapoi la microunde încă 5 minute. final1        Cașcavalul se topește dar în rest arată exact la fel după ce este gata și ce-mi place foarte mult este că broccoli își păstrează culoarea de verde crud care îi sporește farmecul. Este o mâncare  absolut delicioasă care ați văzut că nu vă ia mai mult de 10 minute să fie gata iar în timpul preparării  nu se murdăresc o sută de vase ca să ai ce lucra după aia.

        Aceste cuptoare cu microunde mi-au făcut viața mult mai ușoară și nu aș renunța la ele pentru nimic în lume. Știu că există numeroase controverse legate de utilizarea lor, dar cei care susțin că microundele dăunează sănătății ar trebui să renunțe și la utilizarea telefoanelor mobile.Ori pe unde umblăm suntem înconjurați de unde radio de scurtă frecvență și ne dăm cu capul de ele fără însă să le simțim :) Come on, radiațiile electromagnetice au existat dintotdeauna, cu mult înainte de a fi descoperite de oameni, și nu ele sunt cele care au decimat populațiile globului…

Share This:

Citește mai mult

Gulyás unguresc

       Ani de zile am trăit cu impresia greșită despre ceea ce înseamnă gulyás. Atât acasă la mama, dar și pe la rudele la care mergeam în vizită, gulyás-ul care mi se servea era un fel de tocăniță de cartofi care în afară de faptul că ținea de foame nu avea nimic special. Abia când am ajuns în Ungaria am înțeles de ce ungurii se mândresc cu această mâncare și o consideră un simbol național. Gulyás-ul este de fapt o ciorbă foarte iute care mi-a plăcut mult de tot, așa de mult încât am cerut rețeta și m-am apucat de gătit. Înainte de a vă spune cum fac eu gulyás-ul, vreau să știți două lucruri. În primul rând în ungurește se pronunță guiaș și nicidecum gulaș (una scriem, alta citim) iar în al doilea rând, această ciorbă este foarte iute, deci dacă nu vă plac mâncărurile condimentate nu are rost să vă apucați de lucru pentru că gulyás-ul fără ardei iute n-are nici un dumnezo’ :) A, și ar mai fi un al treilea lucru de precizat. Există nenumărate variante de a pregăti un gulyás, fiecare casă cu rețeta proprie, și exact așa cum sarmalele au gust diferit în fiecare familie, exact așa stă treaba și cu gulyás-ul:  Câte bordeie, atâtea obiceie.

        Un gulyás adevărat se face cu carne de vită, pentru asta nu există îndoială.  Etimologia cuvântului indică acest lucru, gulya însemnând cireadă iar gulyás –  conducătorul cirezii, adică un fel de cowboy. (Oare văcar este termenul în românește pentru cel care îngrijește cireada de vite? – dacă știți, vă rog să-mi spuneți asta într-un comentariu). Totuși, atunci când nu am carne de vită, îl fac cu carne de porc (dar fără grăsime). Ingredientele din poza de mai jos sunt pentru o oală mare și ajung pentru 8 porții zdravene.ingrediente        Cantitățile aproximative sunt următoarele:

  • 800 grame de carne de vită (porc)
  • 1 kg de cartofi
  • 2 cepe mari
  • 3 morcovi
  • o jumătate de țelină mare
  • 3-4 lingurițe de boia dulce
  • 3-4 ardei iuți în oțet (dacă sunt proaspeți, în funcție de cât de iuți sunt)
  • ulei, sare și apă, evident :)

        Ceapa se taie (nu foarte mărunt) și se călește în ulei până devine transparentă apoi se adaugă țelina tăiată cubulețe cu latura de aproximativ 1 cm și se călesc împreună  în continuare câteva minute. Gulyásul nu este o mâncare pentru bebeluși deci bucățile de legume și carne nu trebuie să fie mărunțite ca la salata boeuf că nu se potrivește deloc cu specificul. Apoi se presară boiaua și se mai prăjește un pic. Culoarea finală a ciorbei trebuie să fie un roșu aprins așa că nu vă zgârciți la boia, mai ales că pe lângă culoare îi dă și un gust foarte bun.telina1        Peste toate astea se pune carnea tăiată care se prăjește până dispare apa pe care o lasă la întâlnirea cu focul și în bucătărie începe să miroasă a friptură :) Mestecați din când în când ca să nu se prindă de fundul oalei și, tot în acest timp, curățați morcovii și cartofii. Ustensila pe care o am pentru curățat legume este neprețuită, este unul dintre cele mai utile obiecte pe care le am și, chiar dacă aș putea trăi fără ea, viața mea ar deveni foarte complicată. V-o recomand cu toată inima.morcovi curatati        După ce carnea s-a prăjit cât de cât, turnați apă peste ea, sare și 2-3-4 ardei iuți în funcție de gustul vostru dar, v-am spus, gulyásul trebui să iasă hot. După vreo jumătate de oră de fiert adăugați și morcovii, eu nu-i pun de la început pentru că se fleoșcăiesc prea tare. Lăsați oala la foc mic până carnea e fiartă și apoi adăugați cartofii care vor fierbe în aproximativ 15 minute. Și asta e tot. Eu nu pun niciun fel de frunze gen pătrunjel sau alte verdețuri pentru că acolo unde am mâncat prima dată nu avea și mi-a plăcut fără.  IMAG3435        Gulyásul acesta mi se pare simplu de făcut, este sățios iar pentru mine este suficient pentru o masă. Nu-mi mai trebuie niciun fel doi. Voi aveți așa ceva în meniu?

Share This:

Citește mai mult

Cocktail cu sirop de zmeură YO

        Azi fiind duminică, după ce-am mâncat de-amiază m-am gândit să-mi fac o cafea dar apoi mi-am adus aminte că e sărbătoare mare fiind Paștele catolic așa că mi-am spus că ar merge ceva festiv. Adică un cocktail :) Și mi-am făcut unul de m-am lins pe degete, atât de bun a fost. Rețeta o am de la YO, o firmă austriacă de siropuri de fructe care anul acesta sărbătorește 60 de ani de când există pe piață. Adică din 1956. Pe vremea când noi ne ocupam de colectivizare, alții puneau bazele unei industrii care a rezistat peste timp și s-a tot dezvoltat dar azi nu vreau să mă indispun gândindu-mă la anii comunismului ci doar să vă dau rețeta cocktail-ului: 30 ml sirop de zmeură YO, 40 ml rom alb, câteva felii de lime, frunze de mentă, apă minerală și gheață. cocktail ioana spune        Eu n-am avut frunze de mentă și n-am pus nici gheață pentru că apa minerală era oricum foarte rece. Am pus în schimb mai multă lămâie din aia verde ca să fie mai acrișor și, după cum v-am spus, a ieșit ceva delicios.

        Până acum am evitat să cumpăr siropuri din supermarket pentru că n-am găsit niciunul care să nu aibă gust sintetic. O singură dată am luat unul care mi-a plăcut (de la Lidl) dar știți cum fac cei de la Lidl, aduc ceva bun în săptămâna nu-știu-care și apoi produsul respectiv dispare pentru totdeauna, deci nu te poți baza pe ei. În schimb siropurile astea, YO, am văzut că se găsesc în mai multe magazine în mod constant, de exemplu la Kaufland costă 12 lei și ceva. Cel de zmeură este identic la gust cu cel făcut de casă iar cel de soc, amestecat cu apă minerală este exact ca și socata proaspătă din luna iunie. Există mai multe sortimente dar eu doar pe acestea două le-am încercat și le recomand cu încredere. Voi ați băut siropuri YO până acum?

Share This:

Citește mai mult