Povești cu ceară

       Nu mi s-a întâmplat mie, dar i s-a întâmplat soră-mii. Nu știu cum se face, dar ea mereu trece prin câte un episod comic, ciudat sau chiar șocant, adică are tot timpul câte ceva de povestit… începând de la ziua nunții când a rămas la ora doișpe noaptea, îmbrăcată în rochie de mireasă pe banca din fața blocului fără să aibă cheie ca să poată intra în casă 🙂 Dar asta o să v-o povestesc altă dată. Acum, de curând, a pățit un alt pocinog, dar tot de râs mi se pare. Într-o zi a găsit în cutia poștală un flyer care anunța deschiderea cu mare tam-tam a unui salon cosmetic în apropierea casei sale și cum pozele arătau că este ceva drăguț iar tarifele promoționale erau irezistibile și-a spus că merită să vadă ce și cum. Vroia să se epileze pentru că în weekend urma să plece la Felix. A sunat pentru o programare dar nu a mai găsit disponibil decât vineri seara, nu mai știu exact la ce oră dar destul de târziu. Ar fi fost ultima clientă pe ziua respectivă dar cum urma să plece abia a doua zi dimineața, a confirmat. Era bine și așa târziu.

        Zis și făcut. Vineri seara s-a înființat la salonul nou deschis. Totul mirosea a nou și strălucea de curățenie, atmosfera era caldă și primitoare, fetele care lucrau acolo amabile și zâmbitoare, cafea și ceai la discreție… o adevărată încântare să te numeri printre clienți. I-a venit rândul imediat fără să fie nevoită să aștepte prea mult. A intrat în cabinet și a cerut un epilat lung pe picioare. Fac o mică paranteză pentru cei care nu sunt în temă cu astfel de noțiuni: epilatul poate fi făcut până la genunchi și se cheamă ”scurt” sau pe toată lungimea piciorului și atunci i se spune ”lung”. Foarte drăguță, cosmeticiana s-a apucat de lucru ciripind câte-n lună și stele. În același timp, cu o mână ușoară, își făcea treaba și totul decurgea lin și frumos. A terminat cu piciorul stâng, apoi a trecut la dreptul lucrând cu migală și îndemânare. Mai avea de pus ceară pe partea de sus a piciorului, când s-a oprit brusc, s-a uitat în jos și cu un zâmbet tâmp a spus cu voce înceată ”Îmi pare foarte rău și îmi cer mii de scuze dar mi s-a terminat ceara. Știți, am deschis de curând salonul și încă nu avem destule materiale…” Ceeee?? Și acum îmi spui asta? Nu mai avea ce face. Pare incredibil dar exact așa s-a întâmplat. Pur și simplu nu mai avea ceară pentru încă o jumătate de picior iar ca să o epileze cu penseta, fir cu fir, era exclus 🙂 A plecat soră-mea de acolo șocată, tunând și fulgerând, cu o jumate de picior păros. Era prea târziu să caute un alt salon, totul era deja închis iar a doua zi dis de dimineață urma să plece în excursie.

        Ah, dacă ar fi avut acasă o bucată de ceară de epilat tradițională refolosibilă ar fi rezolvat problema în doi timpi și trei mișcări… dar nu avea. ceara-epilat-traditionala-dischete-1kg-miere        A fost nevoită să se radă cu lama și să-și strice weekendul având impresia că toți ochii din ștrand sunt ațintiți asupra jumătății ei de picior.

        Nu a mai mers niciodată la salonul respectiv, nici măcar nu a mai vrut să audă de el. A revenit acolo unde mergea de obicei și prima dată când s-a dus din nou la un epilat, după pățania de care v-am spus, a asistat (din nou) la o scenă tragico-amuzantă. În timp ce cosmeticiana își vedea de treaba ei, i-a sunat telefonul. A răspuns, a vorbit puțin iar apoi și-a pus telefonul în buzunarul de sus al halatului. Când s-a aplecat, telefonul i-a căzut exact în vasul cu ceară topită. Nu e frumos să râzi de necazul cuiva dar parcă uneori nu te poți abține 🙂 Sau probabil acesta să fi fost un semn? un fel de atenționare sau avertisment? că atunci când ai în față un client să te ocupi exclusiv de el și să nu răspunzi la telefoane? Pe lângă că nu e politicos, uite ce se poate întâmpla 🙂 V-am spus oare că la toate aceste întâmplări protagonistă este sora mea? doar să o provocați și o să vedeți câte are de povestit…

Total_pro_beauty

        Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2015.

Share This:

5 păreri despre “Povești cu ceară

  1. Apropo de cosmeticiene distrate, eu am pățit asta ultima dată când am fost la pensat. Din păcate, nu am găsit încă persoana potrivită la care să mă duc în mod constant, așa că îmi fac programare la același salon, dar la cosmeticiana care e pe tură (nu am una preferată :D). Totuși, ultima dată a fost prea de tot: în timp ce mă pensa pe mine se certa cu soțul la telefon, îi explica ce treburi să facă prin casă, ce mâncare să îi dea copilului etc. Aveam niște emoții că îmi imaginam într-una cum vor ieși sprâncenele mele, implicate, nevinovate, într-o ceartă ca de proaspăt căsătoriți.

    1. De-astea mai pățesc și eu… și mi se pare atât de nepoliticos să nu te concentrezi pe clientul din fața ta și să ai gândurile în cu totul altă parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *