Shabby Chic

        De vreun an, sau poate chiar mai mult, noi (adică eu și Cristi) nu mai avem în grila de programe tv canalul Travel & Living. Nu știu dacă numai eu trăiesc cu impresia asta dar observ că firmele de cablu au o ofertă din ce în ce mai slabă și, deși ne-am tot mutat de la un operator la altul, suntem tot mai nemulțumiți. Degeaba primesc pe abonament 100 de canale dacă îmi lipsesc exact alea la care mă uitam cu interes iar Travel & Living se afla chiar în top 3 preferate.  Era la un moment dat o emisiune care îmi plăcea la nebunie numită Shabby Chic cu o tipă care mergea prin diverse târguri, piețe sau garage sale-uri și care cumpăra la prețuri de nimic obiecte vechi pe care alții n-ar fi dat doi bani și pe care ea reușea să le scoată în evidență în diverse amenajări interioare. Rezultatul era absolut remarcabil și îmi făcea mare plăcere să mă uit la emisiunile ei. Femeia asta, Rachel Ashwell o chema, nu recondiționa mobila ci făcea cu totul și cu totul altceva –  dădea un chic și o strălucire aparte unor vechituri.

        Shabby se traduce din engleză ca ponosit, sărăcăcios sau învechit iar Shabby Chic desemnează un stil de design interior. Termenul a apărut pentru prima dată în anii 80 într-o revistă americană de decorațiuni interioare iar stilul a devenit extrem de popular în Statele Unite în foarte scurt timp. 0cover

        Asta îmi place mie la americani, că sunt deschiși la tot ce apare și nu stau o sută de ani să se gândească dacă merită sau nu să încerce ceva nou. Mi-ar plăcea și mie să am o casă amenajată în acest stil pentru că dă senzația de căldură și intimitate, te invită să te conectezi cu valorile trecutului, e romantică, relaxantă, la îndemâna oricui și, nu în ultimul rând, e o soluție ieftină. Poate nu chiar casa întreagă, dar măcar o cameră tot o să-mi fac odată și odată. Deci ce înseamnă de fapt shabby chic?

        Înseamnă în primul rând confort adică fotolii moi, supradimensionate, canapele în care să te afunzi cu totul, pline de perne pe care să-ți sprijini capul, spatele sau picioarele. Culorile predominante sunt cele neutre sau pastelurile iar textilele au imprimeuri florale și eventual volănașe așa cum se purtau cu zeci de ani în urmă. Totul trebuie să fie moale la atingere. Piesele vintage și cele noi se îmbină într-un tot unitar cu condiția ca cele noi să fie confecționate după tipare vechi.

shabbychic-table
foto styleathome.com

        Pardoseala este acoperită cu covoare clasice cu desene bogate și în niciun caz nu se merge pe stilul minimalist. Nici seturile, nu prea au ce căuta în shabby chic, fie că e vorba de căni, de pahare, de scaune sau orice altceva. Până la urma urmei pe cine deranjează dacă se bea cafea ori ceai din căni care nu sunt identice? Pe mine în niciun caz. cani ioana spune

        De fapt în asta constă toată plăcerea de a crea acest stil: vânătoarea de comori îngropate prin cine știe ce poduri sau pivnițe și descoperirea de chilipiruri ascunse în târgurile de vintage ca să mă exprim eufemistic și să nu spun oser :) Iar toate lucrușoarele acestea care dau farmec unei încăperi trebuie expuse la loc vizibil pentru a-și recăpăta strălucirea de odinioară. Vaze de flori vechi, fructiere ce par acum demodate, oglinzi, rame de fotografii, sfeșnice, fețe de masă brodate, danteluțe, goblenuri și macrameuri toate acestea sunt shabby chic.  Am și eu două astfel de rame acasă și mi-e atât de drag colțișorul acesta încât îmi vine tot timpul să mă uit într-acolo.rame ioana spune

        Pentru crearea unei atmosfere intime, foarte importante sunt perdelele și draperiile. Schimbă aspectul unei camere aproape fără efort iar efectul este de mare impact. Ce poate fi mai romantic decât niște perdele care se mișcă ușor sub adierea vântului adăpostite de draperii care te duc cu gândul la nesfârșite câmpuri de lavandă? perdele diego

        De fapt, nici nu știu care draperii îmi plac mai mult, cele cu lavandă sau cele cu trandafiri. Ambele modele le-am găsit pe site-ul magazinul Diego și nu pot să mă decid. Iar în realitate arată cu mult mai bine decât în poze, știu asta de pe vremea când mergeam cu Codruța la Diego aproape zilnic să-și caute perdele și nu se putea hotărî pentru că erau prea multe modele :) Până la urmă a reușit totuși și a fost extrem de încântată pentru că i le-a tivit gratuit, i le-a călcat iar când a ajuns acasă n-a mai avut nimic altceva de făcut decât să le agațe pe șină.

        Pentru ca o cameră să fie shabby chic trebuie musai să fie luminată de un candelabru, de preferință cu țurțuri ce imită cristalul, dar sigur că nu se supără nimeni dacă e cristal adevărat. Și cu lănțișoare, mărgele și becuri în formă de lumânare. Iar pe pereți să fie un tapet ca acesta. Pentru toate celelalte detalii o să vă invit la mine acasă când o să fie gata dar ați înțeles ce-mi doresc, da? :)tapet diego        Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2016.

Share This:

16 păreri despre “Shabby Chic

  1. Aflu mereu lucruri noi. Imi place mult.
    Articolul Ioanei confirma ca notiunea de FRUMOS este foarte relativa. Important e sa trecem peste prejudecati si sa avem curajul opiniei personale.

  2. din shabby chic mie imi plac mult culorile: movul lavanda si rozul prafuit. Stilul in sine mi se pare prea incarcat pt mine (eu sunt o minimalista) dar draperiile si tapetul sunt absolut dementiale!

    1. Într-o vreme eram și eu adepta minimalismului și a liniilor simple dar acum trec printr-o perioadă în care simt nevoia să mă înconjor de obiecte care să fie un fel de barieră față de lumea de afară. Shabby chic mi se pare un stil care ține la intimitate.

        1. La mine n-a venit inca! Dar nici minimalista nu-s, incerc sa fiu. Insa e adevarat ca trecem prin tot felul de perioade.

          1. Adevărul este că am văzut case decorate în stiluri extrem de diferite și mi-au plăcut în egală măsură.

  3. Mie imi place teribil stilul, il folosesc ca tehnica de invechire pe obiectele pe care le fac. Cei de la Diego au oricum produse care sa se potriveasca stilului, imposibil sa nu poti alege ceva. Imi plac perdelele, sunt romantice.

  4. Ești una dintre persoanele, cunoscute prin intermediul SuperBlog, care nu contenește să mă uimească prin eleganță, șarm(cuvântul s-a perimat, acum oamenii au carismă, șarmul e rar!) și bun gust. Și nu o spun așa, gratuit, că am rămas datoare cu împărțeala din taxi! :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *