A fost o săptămână plină de gânduri pentru mama dar nu vreau să vorbesc despre asta acum pentru că mi-e foarte greu așa că o să las la suprafață doar ceea ce se vede.
- M-am bucurat că s-a betonat aleea din fața blocului și în sfârșit am scăpat de noroiul în care ne-am scăldat toată iarna din cauza săpăturilor care s-au făcut pentru rețeaua de gaz. Arată oribil cârpeala dar cel puțin nu ne mai scufundăm când ieșim din scară.
- Am dormit puțin toată săptămâna pentru că m-am culcat foarte târziu seara. Drept urmare am suferit din cauza somnului în fiecare dimineață când, contrar deprinderii, nu m-am trezit în nicio zi înainte să sune ceasul și mi-am propus ca în weekend să dorm dusă. Culmea culmilor, sâmbătă nu mi-a mai fost somn deloc. La 6:30 deja îmi beam cafeaua, cum se explică asta??
- Am citit Facepaint – The Story of Makeup de Lisa Eldridge. Probabil că toate informațiile din carte se regăsesc într-o formă sau alta pe internet dar este una din cărțile acelea frumos legate pe care îți face plăcere să le ai în bibliotecă și să le răsfoiești din când în când sau să le ții pe măsuța din sufragerie ca să te poți uita la poze și să visezi la lucruri frumos colorate. Cartea am primit-o de la Cristina pentru că știa că îmi place mult Lisa Eldridge și că o urmăresc cu sfințenie pe YouTube.
- Am văzut (în sfârșit!) un film care mi s-a părut foarte interesant. Silver.Linings.Playbook se numește și este un film pentru care actrița din rolul principal, Jennifer Lawrence, a primit Oscarul în 2013. Aproapte toate personajele au probleme mentale și se comportă ciudat (după normele lumii în care trăim), iar finalul filmului mi s-a părut surprinzător și mi-a plăcut așa de mult încât mi-am propus să-l mai văd încă o dată.
- Am cumpărat un cleștișor sau o pensetă, nici nu știu exact cum să-i spun acestei ustensile care mi s-a părut extrem de simpatică și care se dovedește a fi foarte utilă. Cu penseta asta scot pliculețele de ceai din cană și le storc până la ultima picătură. Nu numai că nu se risipește nimic dar nici nu mai fac stropi de ceai peste tot. Așa de tare m-am bucurat de ea ca de o jucărie 🙂 De fapt este o jucărie. A costat 8 sau 9 lei, nu mai știu exact.
- Am mâncat apio la recomandarea prietenei mele, Anca. Apio e de fapt țelină (în spaniolă) dar probabil un soi cultivat pentru tulpină și nu pentru rădăcină așa cum eram noi obișnuiți. Regret că nu m-am încumetat mai demult să o gust dar nu știam că e atât de bună crudă și mă gândeam că trebuie gătită cumva. Am mâncat-o alături de ouă sau brânză fără niciun adaos iar altădată am pus-o în salată și este excelentă. De acum înainte n-o să-mi mai lipsească din casă, mai ales că am văzut că la frigider se păstrează mult și bine.
- M-am enervat pentru a nu știu câta oară la Profi când casiera mi-a trîntit toate produsele pe care le scanase într-un lichid dubios care rămăsese (probabil) de la vreun client dinainte. Am întrebat-o de ce nu șterge și mi-a răspuns iritată foc că ea nu mai știe de cine să asculte că doamna din fața mea tocmai i-a spus să curețe banda după orele de program. La așa o replică neprofesională i-am răspuns că dacă nu e stare să asculte de bunul ei simț și e musai să asculte de cineva, de acum înainte să asculte de mine și numai de mine 🙂 Și dacă eu îi spun să șteargă cu o cârpă uscată, să execute imediat. Și când o să mă vadă din nou în magazin, să mă întrebe ce are de făcut 🙂 A rămas cu gura căscată și eu am plecat cu tot ce cumpărasem mirosind a zeamă de telemea.
Vouă cum v-a trecut săptămâna? Sper că voi n-ați avut niciun motiv de nervi.
Ce am ris de povestea cu casiera…mie replicile bune nu-mi vin pe loc, asa ca te admir pentru cum i-ai raspuns. Pe aici se sesizeaza casiera si sterge rapid banda daca vede ca-i murdar. Nu demult i-am zis casierei ca pe jos la casa e plin de arahide, a chemat imediat pe cineva cu matura si mi-a multumit ca i-am spus.
Ma uit extrem de rar la un film de 2 ori, dar la asta de care zici am fost de 2 ori in aceeasi saptamina(bine, o data cu sotul, a doua oara am luat copiii), asa de mult mi-a placut. Si l-as revedea cu mare placere.
Faina penseta, astia de la Fackelmann au lucruri care imi plac, si eu imi iau regulat cite ceva de la ei.
De multe ori mi-am propus să nu mai calc în Profi din cauza servirii mizerabile dar tentația e mare pentru că e foarte aproape de blocul meu și economisesc o grămadă de timp.
Ce mă bucur că și ție ți-a plăcut filmul!
Bravo Ioana! Pentru toate cele 7 verbe dar mai ales pt cel de-al saptelea!
haha, si mie replicile bune imi vin a 2a zi :)))) dar bine i-ai mai zis 🙂
cat despre apia (telina de frunza) se potriveste perfect pt gustari. Eu curat si am in casa tije, morcov, bucati de telina radacina, bucati de ardei. Un timp am servit pateuri (peste, ficatei) sau hummus pe ele (ca alternativa de paine).
Waw ce idee bună! (și aspectuoasă) 🙂
Ioana, numele filmului vazut de tinenu imi spunea nimic si cand am vazut despre ce e vorba mi-am dat seama ca l-am vazut si eu de doua ori. Poveste de iarna, este iarasi un film pe care l-am vazut de mai multe ori, fix ce s-a terminat la tv.
Eu m-am pus devreme in pat si ma trezesc brusc si nu mai pot adormi, si azi la fel. Indiferent la ce ora ma culc ma trezesc cam la aceeasi ora. As fi facut amiaza… asa ce obosita ma simt.
Winter’s Tale, tocmai am văzut trailer-ul, abia aștept sa-l văd! Mulțumesc de recomandare, pare exact genul meu de film.