Cum să arăți ca o vedetă în vara lui 2016

        Mai exact, cum să arăți ca și Kate Moss, modelul britanic de 42 de ani care arată de milioane chiar și atunci când poartă cele mai simple haine. Este considerată un fashion-icon deși ea nu s-a străduit niciodată să îmbrace în viața de zi cu zi ceea ce poartă pe podiumurile internaționale. Se îmbracă pur și simplu după cum are chef, întotdeauna confortabil, fără multe zorzoane, sclipiciuri și alte bling-blinguri iar dacă o să google-iți după poze cu ea, o să observați că stilul ei este foarte ușor de copiat.

        Iată așadar ce cred eu că nu ar trebui să lipsească din garderoba unei femei  în această vară (care va veni în curând în ciuda ploilor nesfârșite) pentru a arăta chic fără a fi nevoită să probeze ore în șir în fața oglinzii tot felul de ținute complicate.

  1. Tricoul alb simplu, fără niciun fel de înscrisuri. Poate fi la baza gâtului sau mai bine în V pentru un efect de alungire a gâtului pentru că se știe că acest tip de decolteu avantajează pe toată lumea. Totuși cred că ar fi bine să nu aveți doar un singur tricou ci mai multe (chiar dacă sunt identice) pentru că se învechesc destul de repede și nimic nu arată mai rău decât un tricou îngălbenit, scămoșat sau lărgit la gât.
  2. O pereche de blugi deschiși la culoare (nu neapărat albi ci albastru deschis) care să vi se potrivească perfect. Pot să fie drepți, skinny sau evazați, cu talie înaltă sau cu lungimea care se oprește deasupra gleznei, dar să vă pună silueta în evidență și să ascundă eventualele imperfecțiuni. Cred că fiecare dintre noi știe ce i se potrivește cel mai bine și care este modelul în care se simte confortabil. Cu blugii potriviți, un tricou alb și un accesoriu care să fie centrul de interes al ținutei nu ai cum să dai greș. Accesoriul poate fi o eșarfă colorată, un colier, o geantă sau o pereche de sandale mai deosebite care să iasă în evidență și să aducă ținuta la un tot unitar, adică așa:kate1
  3. O rochie lejeră, ușoară, care să lase pielea să respire, nimic strâmt, nimic încorsetat, fără să fie tăiată în talie, cu o lungime undeva în zona genunchilor în funcție de cât de mult vreți să lăsați la vedere picioarele. Este ceea ce în engleză se cheamă shift dress și zău dacă știu care ar fi corespondentul în limba română 🙂 Găsiți aici o mulțime de modele potrivite pentru zilele caniculare așa cum a ales și Kate Moss. kate2Se pare că stilul anilor 60’ este unul din preferatele sale atunci când alege să poarte rochii iar mie îmi plac enorm alegerile ei pentru că și eu sunt adepta acestui stil. Ceva foarte asemănător cu această rochița albastră de mai jos găsiți aici. Acuma eu nu zic să copiați exact ceea ce poartă ea (de altfel e imposibil) dar uneori e mai bine să mergi pe un drum bătătorit decât să faci experimente mai ales că părerea unanimă este că ea e una dintre cele mai bine îmbrăcate vedete care nu prea a călcat în străchini.kate1
  4. O pereche de sandale cu toc. Tocurile dau un efect de alungire a picioarelor, te arată mai înaltă, mai slabă și… mai bine îmbrăcată chiar dacă le-ai alăturat unor simpli blugi așa cum spuneam mai sus. Sunt în mare vogă sandalele de tip botină care dau o tușă îndrăzneață atunci când sunt purtate cu rochie iar cele care lasă să se vadă osul gleznei avantajează pe oricine. Nu pot să nu mă laud cu cele pe care tocmai mi le-am cumpărat 🙂 sandale
  5. Un sutien bej care să vi se potrivească perfect , pe care să nu-l simțiți și care să fie ca un al doilea strat de piele. Sutienul este o piesă de lenjerie care, bine aleasă, îți dă toată încrederea și confortul necesare pentru ca hainele să arate perfect pe tine. Nu trebuie să îl simți deloc, nu trebuie să te strângă, să te zgârie, să se ridice în sus când ridici brațele, să-i alunece breteaua peste umăr sau să te incomodeze în niciun fel. Oricât de frumoasă ar fi rochia, dacă sutienul nu este potrivit, ținuta va fi complet compromisă. Exact așa cum fiecare își cunoaște numărul la pantofi, ar trebui ca fiecare femeie să știe exact ce mărime poartă la sutien iar dacă aveți dubii în această privință intrați pe articolul pe care l-am scris aici despre cum să vă măsurați corect.

        Eu m-am pregătit deja pentru vară, am deja toate cele cinci piese și tot ce mai aștept este ca termometrul să urce peste 20°C. Voi cum stați cu pregătirile?

 

Share This:

Read More

Bârfa ca stil de viață

       Domnule director, Popescu a spus că sunteți un prost  și un incompetent care a ajuns în funcția asta doar pe pile și relații. Și a mai spus că nu sunteți capabil de nimic și că speră să vă ia locul cât de curând.

       Vă sună cunoscut scenariul, aveți colegi care au astfel de obiceiuri, care merg în fiecare dimineață cu raportul în biroul șefului, colegi care trăiesc din bârfă și își trag seva din discuțiile purtate pe la colțuri? Cunoștințe care nu pot dormi noaptea dacă nu știu cine e persoana cu care ai vorbit la telefon, dacă nu cunosc mașina din care te-ai dat jos sau dacă nu recunosc bărbatul cu care erai pe stradă? Oameni din jurul vostru al căror unic scop în viață este să știe tot, ca să poată fi primii care răspândesc veștile, care își încep ziua povestind despre ce au auzit în autobuz și pun seara capul pe pernă întrebându-se cu ciudă de unde a avut Ionescu bani de încă o vacanță?

        Detest bârfa și mi-e silă de cei care încearcă să se gudure pe lângă mine încercând prin toate mijloacele să-mi intre sub piele spunându-mi ce a zis x sau y despre mine. Nu mă interesează. Deloc, dar absolut deloc. Țin doar la părerile celor care cu adevărat contează în viața mea și nu-mi pasă dacă vecina de pe scara cealaltă crede că nu mă îmbrac corespunzător. Poate și eu cred la fel despre ea dar asta nu înseamnă că îmi doresc să afle părerea mea. Adevărul este că toți evaluăm în permanență ceea ce se întâmplă în jurul nostru, mergem pe stradă și gândurile care ne trec prin minte se schimbă cu o viteză amețitoare în funcție de ceea ce ne trece prin fața ochilor: îmi place copilul din cărucior, nu-mi place culoarea asta la mașini, ce palton frumos are tipa din față, ce pute nespălatul ăsta care tocmai a trecut pe lângă mine, ce urât arată femeia asta cu părul vopsit pe jumătate, cât îmi place casa asta, ce rău arată fosta mea colegă de liceu… și așa mai departe. Unele lucruri ne plac, altele nu. Observăm ce se petrece în jur, evaluăm și ne lăsăm gândurile să zboare. Dacă nu suntem singuri, uneori  împărtășim cu cel de lângă noi ceea ce vedem, mi se pare normal și firesc, cu toții purtăm astfel de discuții dar asta nu înseamnă ca a doua zi să dăm fuguța să-i șoptim Marianei că Emilia a spus despre ea că e grasă ca o vacă. Și asta cu un zâmbet veninos pe față.

        Da, probabil că s-a îngrășat, da, probabil că toată lumea a observat acest lucru dar acesta nu este un motiv să-i stricăm femeii ziua și să o facem să se simtă prost. De ce să-i spunem ceva care o supără, cine are de câștigat dacă ea își face sânge rău? Ani de zile am avut funcții de coordonare sau conducere și mereu la început s-au găsit oameni care să vină la mine încercând să-și toarne colegii crezând astfel că-mi vor intra în grații. M-au dezgustat și am retezat din rădăcină astfel de porniri. Sunt perfect capabilă să-mi formez singură părerea despre cineva, nu am nevoie de intermediari care să treacă prin filtrul lor opiniile altora, de mult ori deformând în mod voit realitatea. De ce să iau de bună șușoteala când pot să interacționez fără nicio problemă cu oricine?

        Oricui i se poate întâmpla să spună la nervi cuvinte nu tocmai frumoase despre cineva, fie el șef sau nu și cu siguranță dacă s-ar afla față în față cu persoana s-ar abține de la astfel de epitete. E o metodă de eliberare a supărării și a stresului dar eu nu mă pot imagina mergând la cineva spunându-i că am fost prezentă când x l-a făcut bou și nesimțit. Cum să stau în fața omului și să-i spun astfel de cuvinte? O, dar câți din ăștia am întâlnit… câți au venit la mine să-mi reproducă părerile altora… Și câți se vor duce în continuare să transmită ce mi-a ieșit pe gură când m-am aflat la locul nepotrivit și în momentul nepotrivit 🙂 Da, chiar așa, cum să mă duc în fața șefului și în loc să-mi expun ideea de îmbunătățire a activității să-l pocnesc cu știrea de mare senzație: Domnule director, Popescu a spus că sunteți un prost.  

        Încerc să-mi amintesc în fiecare clipă că tăcerea e de aur dar uneori mă mai ia și pe mine gura pe dinainte și mi-o capăt. Urăsc bârfa, îi urăsc pe bârfitori dar îi detest la fel de mult și pe cei care apleacă urechea. barfa

Share This:

Read More

Cumpărături Jumbo și iherb.com

        Pentru că mie îmi face plăcere să trag cu ochiul la plasele pline ale altora, m-am gândit să vă arăt ultimele mele achiziții. N-am rezistat unei sesiuni de cumparaturi la Jumbo, magazinul unde te duci atunci cand nu ai nevoie de nimic dar simti totusi nevoia de a cheltui niste bani 🙂 Jumbo este un fel de supermarket plin de plasticuri, jucării, papetărie, decorațiuni, ceva hăinuțe și toate prostioarele de pe lume. E foarte fain magazinul dacă îți plac nimicurile și ai răbdare să caști gura la mărunțișurile care îți fac viața mai frumoasă și sper ca patronii greci să deschidă și la Cluj un Jumbo. Înainte de această sesiune de shopping, ultima vizită am făcut-o în decembrie și am scris despre asta aici.

        Iherb este un site din Statele Unite care vinde suplimente nutritive, vitamine, alimente și tot felul de produse așa zis ”sănătoase” dar și cosmetice și jucării. Am auzit de mult de site-ul acesta dar abia recent am cumpărat de aici iar acum mi-a ajuns a doua comandă și sunt foarte mulțumită atât de ce am primit cât și de politica de fidelizare a clienților. 10% din totalul comenzii se transformă într-un bonus care se scade din următoarea comandă cu condiția ca aceasta să fie plasată într-un termen de maxim 2 luni. Adică dacă faci o comandă de 160 de lei, data viitoare o să plătețti mai puțin cu 16 lei. Transportul este gratuit la comenzile peste 40 de dolari, altfel costă 4 dolari. Pachetul ajunge cam în 3 săptămâni și vine la poșta normală, nu la vamă ceea ce este iarăși un lucru bun. Dacă sunteți curioși ce anume am cumpărat de la Jumbo și de pe iherb, vă invit să vedeți filmulețul de mai jos.

Share This:

Read More

7 verbe pentru 7 zile #14

Pe repede-înainte să vă spun ce-am făcut săptămâna asta după ce m-am întors din Bulgaria.

  • Am ascultat Chopin interpretat încântător de Horia Mihail în turneul Pianul călător, un proiect al Radio România. Orice s-ar spune, muzica auzită într-o sală de spectacol sună cu totul altfel decât acasă unde gândurile îți sunt mereu distrase de zgomotele din jur, de calculator, de gălăgia de afară sau de pata pe care tocmai ai observat-o pe covor. Atmosfera e mai festivă iar faptul că ești îmbrăcat frumos și stai îmbrățișat de catifeaua unui fotoliu, îți induce o stare de bine.
  • Am donat 10 lei pentru wikipedia. Căutam niște informații de care aveam nevoie cînd mi s-a deschis o fereastră prin care mi se solicita ajutorul pentru dezvoltarea acestui proiect de care și eu am beneficiat de nenumărate ori așa că nu am stat prea mult pe gânduri. Mesajul de răspuns pe care l-am primit mi-a adus satisfacție și de acum înainte pot să mă mândresc cu faptul că și eu că am contribuit un pic la dezvoltarea acestei enciclopedii: Your contributions are the foundation of free knowledge Thank you for your gift. Your generosity helps protect the world’s biggest free encyclopedia. Contributions from readers like you are the foundation of Wikipedia. We appreciate your support.
  • Am făcut salată grecească pentru prima oară anul acesta ceea ce înseamnă că a venit vara. Iarna nu mi-e poftă niciodată de așa ceva. Am vrut să las și linkul ca să vă arăt cum o prepar eu, dar am constatat că rețeta asta nu am scris-o încă pe blog deși aș fi băgat mâna în foc că este pe aici, pe undeva. Urmează deci să o scriu cât de curând. salata ioana spune
  • Am amânat (pentru a câta oară??) să cos draperia pentru sufragerie, să-mi instalez niște plugin-uri pe blog, să fac ordine în sertarele din dormitor, să-mi sortez hainele, să dau câteva telefoane, să merg la Administrația Financiară ca să rezolv niște probleme, să-mi golesc congelatorul, să-mi scot mobila de vară pe balcon și mai sunt încă o grămadă de lucruri pe care le tot împing de la o săptămână la alta. Deci e musai să-mi deschid un productivity planner. Este un concept despre care am auzit pe YouTube de la Alex Ikonn și nu este o simplă agendă (deși presupune să folosești una) ci mai degrabă o metodă care te ajută să fii mai eficient cu propriul tău timp prioritizându-ți sarcinile pe care vrei să le rezolvi.
  • Am văzut Café de Flore, un film canadian din 2011 cu Vanessa Paradis. Știu că ar fi trebuit ca filmul să îmi placă mai mult pentru că are exact genul de subiect care mă atrage, dar poate din cauza condițiilor în care l-am văzut mi s-a părut puțin plictisotor. Eram în tren în drum spre casă, eram deja la al treilea film, nu mai aveam răbdare și mă enervau niște nesimțiți care tot treceau pe lângă mine să meargă să fumeze în toaletă deși fumatul în tren este interzis de ani de zile. Sunt două povești de dragoste paralele dar fără a fi suprapuse în timp, una între o mamă și fiul ei cu sindrom Down iar cealaltă, o dragoste obsesivă a unei femei părăsite de soț pentru o alta. Este un film despre spirit, despre amintiri și vise, despre reîncarnarea sufletului și multiplele forme pe care le poate lua sentimentul iubirii, un film care nu se termină atunci când pe ecran apare The End, ci te lasă să te gândești mult timp după aceea. tren ioana spune
  • M-am  răzgândit în ceea ce privește coafura mea. De prin septembrie-octombrie anul trecut aștept să-mi crească părul și să îmi ajungă tot la aceeași lungime, adică să nu mai fie înscărit, ci drept. Ei, bine, în sfârșit,  mi s-a îndeplinit dorința, a ajuns tot la același nivel și mi-am dat seama că nu îmi place deloc cum îmi stă. Va trebui, deci, să-mi fac o programare la salon și să mă tund din nou cum eram înainte 🙂
  • Am cumpărat o mulțime de prostioare de la Jumbo, magazinul la care te duci atunci când nu ai nimic de cumpărat dar totuși simți nevoia să cheltuiești ceva bani 🙂 Au niște agende, caiete și caiețele cărora eu nu le pot rezista dar pe lângă alea am mai cumpărat vreo două farfurii, etichete, pixuri, dopuri, piepteni, mape, pile de unghii, cutii și cutiuțe care îmi erau absolut necesare unui trai liniștit 🙂jumbo ioana spune

Eu v-am spus o grămadă despre mine, despre voi ce-mi spuneți?

Share This:

Read More

Cum să fii un bărbat bine îmbrăcat

        Cred că v-am mai spus că am lucrat foarte mulți ani într-o bancă și, ca în orice bancă, codul vestimentar era foarte clar și bine definit. Făcea parte din regulamentul de organizare și funcționare, se întindea pe câteva pagini și detalia în amănunt tot ceea ce ține de aspectul exterior: culori, lungimea fustei, coafura, imprimeuri permise, număr maxim de inele, tipul cerceilor, înălțimea tocurilor, tatuaje, machiaj și orice altceva se vede cu ochiul liber. Eu aș spune că acest cod era cam rigid și chiar scorțos față de ce am văzut prin alte țări unde angajații se îmbracă mult mai lejer decât aici, în România dar acum subiectul acesta pentru mine nu mai este de actualitate. Ideea e că ne îmbrăcam cu toții în costume închise la culoare, negre, bleumarin sau gri și nu ne băteam capul cu ce vom purta a doua zi totul fiind destul de uniformizat și repetitiv. În fiecare săptămână același costum, aceeași cămașă albă sau o culoare pastel și lunea următoare o luam de la capăt. Moda și trendurile erau doar pentru orele de după program.

        Îmi aduc însă perfect aminte de un moment care ne-a luat oarecum prin surprindere și ne-a dat ceva bătăi de cap atunci când am fost invitați la un eveniment (o combinație între conferință și training) care se ținea la Brașov. În mailul primit se menționa că ținuta recomandată este smart casual.  Asta se petrecea prin 2006-2007 când încă nu eram așa destupați la minte și nu știam atâtea 🙂 Sau, în orice caz, nu eram atât de informați ca acum. Nimeni din grupul nostru nu știa exact ce este smart-casual iar tabloul pe care l-am oferit la întâlnirea cu președintele băncii a fost extrem de… pitoresc (nu găsesc alt cuvânt). Fetele erau cât de cât ok dar băieții făceau parte din alt film. Unii erau în costume de ginerică, alții în costume Armani, unii în pantaloni scurți, alții cu tricouri cu înscrisuri, unii în blugi și adidași, alții cu cravată la gât, unii cu geantă diplomat, alții cu rucsacul în spate, unii păreau că urmează să plece la munte iar alții veneau de pe Wall Street. Era o adunătură eterogenă contrastând total cu evenimentul.

        Adevărul este că te simți la fel de nelalocul tău și atunci când ești prea bine îmbrăcat cât și atunci când ești prea prost îmbrăcat, adică atunci când faci notă discordantă cu cei din jur. Stilul smart casual, considerat a fi o soluție de mijloc între elegant și sport, este de multe ori greșit înțeles în special de către bărbați și nu vreau să supăr pe cineva cu această afirmație dar am ajuns la această concluzie prin observațiile mele empirice 🙂 așa că m-am gândit să dau câteva sfaturi.

        Așadar, dragi bărbați, iată care sunt piesele cheie ale stilului smart casual cu ajutorul cărora veți găsi echilibrul perfect, indiferent de ocazie și cu care vă veți simți bine îmbrăcați atât într-o situație relativ formală cât și dacă ieșiți seara într-un club. De fapt vă veți simți bine oriunde.

  1. Sacoul, mai bine spus un blazer lejer, într-o culoare nedefinită, de preferat o nuanță de gri care să meargă cu orice, atât vara cât și iarna, în orice caz nu negru sau culori stridente la modă doar un sezon. Trebuie să fie versatil și ușor de purtat. Un sacou care dă senzația de stil relaxat se potrivește perfect atât cu blugi cât și cu pantaloni din alt material, este elementul principal al ținutei și merită o mică investiție într-un model clasic ce va putea fi purtat ani la rând. Mai bine unul și bun decât trei de calitate slabă.
  2. Pantalonii pot fi și blugi atâta timp cât sunt închiși la culoare, fără să fie rupți sau destrămați, bine croiți și cu fundul la locul lui, nu la nivelul genunchilor 🙂 iar denimul din care sunt făcuți trebuie să fie de calitate altfel vor distruge toată ținuta. Pantalonii ideali pentru o ținută casual trebuie să arate bine pe tot parcursul zilei iar asta înseamnă o țesătură care să nu se șifoneze ușor și să fie confortabilă la purtat, de exemplu unul dintre modelele care se găsesc aici.
  3. Cămașa cu năsturei la capătul gulerului arată foarte bine fără cravată dar se poate merge și pe varianta unui tricou de tip polo (adică acelea cu guler) dar fără să aibă inscripții pe el.
  4. Pantofii sunt, după părerea mea, cea mai importantă parte a unei ținute, obiectul unde nu trebuie sub nicio formă a se face rabat de la calitate. Modelul Oxford, cum sunt aceștia de mai jos pe care îi găsiți aici, face parte din stilul deja consacrat de smart casual. Nu doar că arată bine dar sunt și foarte comozi și au talpa flexibilă (știu exact cum fac toți bărbații când merg la cumpărături: iau pantoful într-o mână și cu cealaltă îl îndoaie ca să verifice cât de moale e talpa. Să ridice mâna sus cine nu are acest gest deja intrat în reflex).pantofi-oxford_70_2
  5. Accesoriile. Un ceas frumos și o curea de piele întregesc ținuta și sunt detaliile care fac diferența. Dacă vă place să purtați ceva pe cap, luați în calcul o pălărie Fedora și nu o șapcă de baseball sau o căciulă. Cred că nu mai e cazul să spun că lanțurile de aur de care atârnă cruci supradimensionate purtate peste cămașă sau ghiulurile bătute cu pietre ostentative nu au ce căuta în stilul smart casual. Genul acesta de bijuterii vin din mahala style și e un cod vestimentar care îmi doresc să dispară cât mai curând.

        Stilul smart casual înseamnă a purta ceva confortabil însă nu adidași și tricouri. Smart casual este confortabil dar arată elegant și sofisticat. smart

 

Share This:

Read More