ro

Merită să susținem brandurile românești?

        Chiar dacă afară e încă foarte cald și parcă vara s-a întors din drum, într-un fel simt că am intrat în anotimpul rece iar cum anume simt asta, o să vă spun imediat. Nu știu dacă doar mie mi se întâmplă, și cel mai proabil nu, dar de cum începe luna octombrie mi se schimbă total gusturile și poftele legate de mâncare. Cât e vara de lungă nu-mi trebuie decât salate de crudități, porumb fiert, caise și piersici zemoase sau pepene de la frigider și nici prin cap nu-mi trece să mă ating de cărnuri indiferent dacă acestea sunt prăjite la grătar sau înoată în sosuri codimentate. Pur și simplu organismul meu nu simte nevoia să mănânce altceva decât ceea ce este de sezon și cred că aș putea trăi liniștită din mai până în septembrie doar cu salată grecească și vinete cu ardei copți.

      În schimb, odată cu îngălbenirea primelor frunze, mă apucă subit o poftă nebună de cârnați și caltaboși și parcă orice preparat care are conținut ridicat de grăsime devine dintr-odată extrem gustos. Probabil este o chestie instinctuală care îmi răscolește temerile atavice legate de venirea înghețurilor și subconștientul meu începe să lucreze căutând soluții pentru niscaiva depozite de grăsime pentru zilele grele ce vor urma atunci când soarele se va zgârci cu apariția pe cer.

        Pe scurt, într-una din zilele trecute am intrat într-un magazin al unui producător local țintită clar pe cumpărarea a ceva colesterol frumos împachetat. Pe ușă, un afiș mare anunța Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti și, drept urmare, reduceri de preț la tobă. Tobă țărănească, tobă afumată, tobă nu știu de care, mai multe feluri. Punct ochit, punct lovit. Am luat tobă românească, bună de ți se topea în gură și am mâncat-o cu salată de hrean. Ce să vă povestesc, un adevărat deliciu după o abstinență de câteva luni.

       Și cum stăteam eu liniștită făcându-mi siesta după masa cu bunătățuri tradiționale mi-am dat seama că tobă eu nu știu să fie și altfel decât românească. Adică se prea poate ca și vecinii unguri, bulgari sau sârbi să aibă în rețetar acest produs, că și ei stau de veacuri cu porcul în ogradă, dar eu una cu siguranță nu am mâncat decât tobă de-a noastră și nici nu mi-a trecut vreodată prin cap să caut alte variante. La fel cu telemeaua. Cât se poate de autohtonă și fără să sufere comparație cu feta care totuși e altceva. Sau slănina afumată din Ardeal. Sunt câteva feluri de mâncare pe care nu am cu ce să le înlocuiesc sau mai bine spus nu am cu ce să le pun în balanță pentru a le putea compara.

        Îmi place inițiativa de a promova produsele românești și, în general, caut să cumpăr produse locale iar eticheta made in Romania îmi dă un sentiment de satisfacție chiar dacă eu personal nu am niciun merit. Însă undeva acolo în adâncul sufletului există un mic sâmbure de mândrie care abia așteaptă să încolțească atunci când se întâmplă ceva bun. Pe de altă parte nu sunt fanatică și fac ceea ce e mai bine pentru mine. De exemplu după ce ani de zile am apreciat zacusca de Topoloveni, de curând tocmai am descoperit una mai bună de proveniență croată și oricât îmi doresc să sprijin industria locală nu o să fac sacrificiul de mânca ceva mai puțin bun. Urât din partea mea, știu.

        Și nu se rezumă totul la mâncare sau la industria alimentară. Cine nu-și aduce aminte de marca Guban? Era omor pe o pereche de pantofi înainte de revoluție și îmi aduc perfect aminte ce pile serioase îți trebuiau să faci o astfel de achiziție. De vreo două ori am reușit și eu performanța pentru că aveam o fostă colegă de școală care era vânzătoare (mare funcție pe vremea aia) la magazinul de pantofi din centrul orașului. Odată mi-a dat o pereche gri, simpli, cu vârf ascuțit și toc de vreo 5 cm care au costat 375 de lei iar altădată o pereche roșii cu perforații, niște pantofi absolut superbi pe care i-am pingelit de două ori, atâta i-am purtat. Ăștia fuseseră mai scumpi, 450. Țin minte toate amănuntele astea pentru că pentru mine au însemnat adevărate victorii în ale modei pe vremea când totul era de un cenușiu îngrozitor de trist.

        De curând, adică nu chiar așa de curând ci cred totuși că au trecut vreo 2-3 ani de atunci, am avut surpriza să văd într-un magazin din Cluj pantofi marca Guban și vă spun sincer că de-a dreptul m-am emoționat la vederea lor din pricina amintirilor intense care m-au năpădit. Habar n-aveam că brandul încă există și produce. De multe ori spunem cu părere de rău despre unele lucruri că nu mai sunt ce-au fost odată și că totul s-a schimbat însă de data asta eu am spus chiar invers (și tot cu părere de rău) în sensul că nu s-a schimbat nimic… Am fost atât de neplăcut surprinsă să constat că după 30 de ani modelele sunt aproape identice, poate doar mici modificări care însă nu reușesc să înlăture aerul bătrânicios și lipsit de orice linie modernă. Calitatea cusăturilor, a materialelor părea ok însă modelele pe care Guban le face acum nu le-aș mai cumpăra în anul 2018 și spun asta cu tot regretul. Este într-adevăr un brand românesc dar nu țin cu dinții la mândria națională atunci când nu este cazul. Dacă e să aleg între două produse similare cu siguranță o să-l aleg pe cel făcut la noi în țară dar calitatea o să fie înainte de toate primul criteriu.

        Sigur că prefer merele românești dulci de-ți lasă gura apă în locul celor poloneze aduse și vândute la Lidl la preț de dumping dar să mă încalț cu ceva demodat doar ca să susțin industria românească nu e de mine. Cred că înainte de a fi patrioată (în sensul celor de mai sus) sunt obiectivă și pot să-mi dau singură seama ce merită și ce nu a intra în rândul produselor care au susținerea mea.

        Citeam deunăzi aici despre tot felul de trucuri de îndepărtare a petelor de orice fel începând de la cele de ceai, vin, grăsimi sau cafea până la cele de pix și cerneală și am stat și m-am minunat cum oare mai există cineva în ziua de azi care se chinuie să folosească oțetul, glicerina, zeama de lămâie sau albușul de ou! atunci când dragul nostru brand românesc Farmec are niște soluții perfecte pentru așa ceva. Eu una mă declar fan adevărat a tot ceea ce produce firma asta și nu doar maglavaisuri pentru față și feștele pentru ochi ci și produse de curățenie (soluția de scos petele este ge-ni-a-lă!).

        Cu Farmec aș merge până în pânzele albe. La fel și cu Arctic. Să ridice mâna sus cine n-a avut frigider făcut la Găești și pe care nu l-a folosit zeci de ani fără niciun fel de problemă. Dacă nu s-ar fi îngălbenit plasticul și garniturile, dacă nu s-ar fi ruginit pe ici, pe colo  cred că ai mei încă l-ar fi avut în funcțiune deși l-au cumpărat prin anii 70 :) Dar de răcit, răcea brici. Acuma fac de toate, nu doar frigidere,  ci cam tot ceea ce este nevoie într-o casă și merge băgat la priză iar dacă sunteți curioși puteți să aruncați un ochi aici.

        Puține fabrici au mai rămas după ”revoluția industrială” din anii 90 dar cele care încă mai sunt pe picioare fac lucruri grozave. N-am mai fost demult la Flacăra (fabrica de confecții din Cluj) să văd ce noutăți au, dar hainele făcute acolo sunt de o calitate impecabilă cu o atenție la detalii (cusături, tighele, butoniere și tot ceea ce ține de finețuri) demnă de orice showroom din Paris sau alte capitale ale modei.

        Ideea e că susțin brandurile românești atâta timp cât simt că merită acest lucru și nu doar de dragul faptului că funcționează pe teritoriul acestei țări. Aș putea să dau o mulțime de exemple negative, firme mai mici sau foarte mari care nu fac lucruri pe care aș da banii sau pentru care raportul calitate-preț nu mi se pare favorabil în calitate de client. Dar nu vreau să-mi aduc acum aminte despre tapițeria din spatele canapelei care s-a desprins din toate capsele la mai puțin de un an de la cumpărare. Vreau să închei într-o notă optimistico-pozitivă întrebându-vă care este brandul românesc pe care îl apreciați cel mai mult?ro

 

Share This:

30 păreri despre “Merită să susținem brandurile românești?

  1. Cand cumpar un produs, ma uit in primul rand la lista de ingrediente, sau la compozitie, sa vad daca este pe placul meu, apoi la tara de provenienta. Nu sustin nici un brand, sustin produse care imi plac. Cred ca brandurile romanesti trebuie sa ramana competitive daca vor sa cucereasca cumparatorii. Cu tristete observ ca unele branduri romanesti nu s-au mai reinventat de ani buni… chiar ma intreb cine le mai cumpara produsele, in afara de nostalgicii trecuti de prima tinerete. In plus, multe produse romanesti bune nu sunt chiar ieftine, ba sunt chiar mult mai scumpe decat ale competitorilor din alte tari…
    Ani la rand am cumparat mere poloneze foarte gustoase din supermarket, dupa ce initial am cumparat mere romanesti care erau batute, fara gust si scumpe…
    Compoturi prefer sa cumpar din tari straine, pentru ca cele romanesti sunt mult mai scumpe… mi se pare aberant sa dau 10 ron pe un compot de visine romanesc, cand pot lua unul polonez cu 4-5 ron, care este la fel de calitativ.
    Apreciez Topoloveni pentru sortimentele lor de zacusca foarte gustoase si cu preturi cinstite, dar magiunul mi se pare exagerat de scump…
    Apreciez Farmec pentru ca s-a reinventat, pentru ca are produse competitive, in trend, de buna calitate (exceptand gama Doina).
    Apreciez Raureni – am facut valuri cu dulceata lor de trandafiri pe care am dus-o in Kazakhstan :)
    Nu apreciez mare parte din incaltamintea romaneasca – daca pe vremuri era o mandrie sa ai incaltaminte romaneasca, acum calitatea lasa mult de dorit… am avut atatea dezamagiri (talpa crapata dupa numai cateva purtari, talpa gaurita dupa o iarna, piele largita exagerat dupa cateva purtari, sau dimpotriva, care nu se lasa deloc, sta tare carton), incat nu mai cumpar nimic din piele romaneasca. Guban are si cateva modele faine, dar mi se pare prea scump… 400-600 ron pentru o pereche de pantofi e prea mult, atata timp cat nu vine cu nici o plus valoare deosebita (de ex. talpa cu spuma de memorie, sau mai stiu eu ce alte nebunii menite sa sporeasca confortul…).
    Apreciez Braiconful – s-a reinventat, a ramas in trend cu materiale de calitate si modele moderne… dar e prea scump pentru omul de rand… bine ca are succes la export.
    Apreciez lactatele Napolact.
    Apreciez multe branduri mici, adesea locale, aparute de curand pe piata, care se straduiesc sa ne ofere produse de calitate, la preturi bune.

    1. Napolact e brandul meu preferat, Sana lor mi se pare cea mai buna :) N-am scris nimic de brandurile mici dar stiu o multime de fete super talentate care fac tot felul de chestii faine: haine, lumanari, decoratiuni, lumanari… dar asta deja cred ca totusi inseamna altceva.

      1. Noi am avut numai experiente neplacute cu incaltamintea Marelbo :( s-a crapat talpa ghetelor la 2 luni de la cumparare, pantofi purtati de cateva ori au facut gaura in talpa, pantofii mei cu talpa joasa nu s-au lasat deloc-deloc la purtare, pielea era tare-carton… i-am donat pana la urma, ca ma bateau din toate partile in permanenta, nefiind moi, asa cum ar trebui sa fie orice incaltaminte din piele…

  2. Eu nu mi-am dat seama cat de multe branduri si produse romanesti apreciam de fapt pana nu am inceput sa traiesc in alta tara si cred ca e destul de clar ca se intampla asa pentru multi dintre cei care pleaca, dovada stand magazinasele romanesti din orice comunitate mai mica sau mai mare de romani care traiesc in strainatate si pachetele trimise de acasa cu te miri ce produse.

    Avem chiar si un magazinas Gerovital, o marca pe care eu nu o folosesc, dar o apreciez.
    Altfel, pufuletii Veverita Pofticioasa sunt pasiunea mea oficiala si ii iubesc.
    Imi plac mult si La Colline, branzica lor de capra nu prea are concurent, desi aici se consuma tare mult, nu am gasit ceva similar.
    Musette e iarasi un brand pe care il apreciez, inca imi comand de la ei si cred ca raportul calitate pret este justificat. Dar uite ca nu stiu sigur daca se produc in Romania, eu imi amintesc ca da.
    La haine imi placeau mult pnk casual, dar nu mai stiu mare lucru de ei.
    Piureul de castane de la Raureni a fost intr-o vreme favoritul meu.

    Pana la urma sunt mai multe branduri pe care le apreciez, dar raspundul la intrebarea ta poate fi doar unul, asa ca aleg Veverita Pofticioasa, pufuletii minunati.

  3. Tare urati pantofi face acum Guban-ul. Intr-o vreme imi luam produse Jolidon si Gerovital. Spre deosebire de Cristiana, eu nu intru in magazine romanesti si nici nu imi trebuie pachete cu produse romanesti, n-am nostalgii din astea.
    Cat sunt in Romania in vacanta, consum produse alimentare romanesti. Lactate iau ori din piata ori de la un magazin al unei ferme. Magiunul de Topoloveni e bun, dar mi se pare scump, cel de Raureni nu-i chiar asa bun. Mai luam Eugenii, dar e destul sa citesti eticheta ca nu-ti mai trebuie, iar gustul nu mai e ceea ce a fost odata. Imi mai aduc miere romaneasca, luata de la producatori.

  4. A, e o marca romaneasca Guara, imi mai luam cate o rochie de la ei, mi se pareau scumpe, dar eu le prindeam in solduri. De cativa ani n-am mai vazut nimic care să-mi placa la ei. Am incercat si cate ceva de la Mondex ( chiloti șosete): calitate execrabila. Musette am auzit, mi-au placut, dar cum nu-i cunoșteam, la banii care costa, prefer sa plătesc aici la marci mai cunoscute. Apoi cum eu ajung in Romania in perioada de solduri, nu raman multe lucruri frumoase.
    De la Anna Cori imi iau pantofi care au tocuri, dar au o mica platforma nu prea vizibila, asa ca e aproape ca si cand n-ai avea tocuri. Imi plac, sunt comozi , dar tot așa, nu prea am mult de ales in luna august.

    1. Atâta am auzit de Anna Cori (inclusiv de la fiica-mea) si inca nu am apucat sa vad cum sta treaba dar acum, ca spui si tu, musai sa incerc. Imi caut de mult o pereche de balerini negri dar sa nu fie plati complet, sa aiba un toculet de 2-3 cm si am vazut ceva la ei pe site. Cred ca o sa dau o comanda :)
      Mondex nu-si merita banii si eu sunt de aceeasi parere, zici ca sunt chinezisme produsele lor.

  5. Cumpar in primul rand produse romanesti, mai ales alimentele, la incaltari avem in oras magazine ale producatorilor romani si numai de-acolo iau, au pastrat calapoadele vechi, comode, si numerele se potrivesc.

  6. Buna Ioana, iti urmaresc cu interes postarile; pe locul unde era fabrica Flacara se construieste un bloc iar in cladirea din fata sunt doar birouri pt firme de IT; daca ti comanzi pantofi de la Anna Corri vezi ca au calapod mare, este un magazin in Cluj, P-ta Mihai Viteazu care e deschis si sambata, te pup
    Merita sa sustinem firmele romanesti care ofera calitate,

  7. Si eu am auzit de Anna Cori cand am fost in vacanta in Romania anul acesta, insa cand am intrat in magazinul lor, nu mi s-a parut ceva deosebit.
    Mie personal imi place mai mult Benvenuti. De cate ori vin acasa, imi iau ceva de la ei si sunt foarte multumita – piele buna si extrem de confortabili.
    Cat despre produsele romanesti, pt. mine e foarte simplu:
    – daca sunt similare la calitate si pret cu cele straine, da, prefer sa iau romanesti ( din patriotism :) )
    – daca sunt mai proaste sau mai scumpe decat cele de import, nu.

    Nu stiu sa spun o firma romaneasca pe care o prefer, insa imi plac foarte mult produsele alimentare traditionale de la targuri (carnuri si branzeturi, mai ales cele afumate + painile lor mari, rotunde, cu crusta rumenita). Hmmm, cred ca mi-e cam foame… :)))

    1. Cand e vorba de mancare si eu ma dau in vant dupa multe produse traditinale facute in casa desi la targuri trebuie sa fiu foarte atenta pentru ca au aparut multi indivizi care vand tot felul de prostii sub aparenta autenticitatii.

  8. Eu am mai luat un pat f fain de la un magazin al unei firme care le fabrica in secuime. Drept e ca am platit mult mai scump decat daca ar fi fost Ikea, dar e f de calitate, iar serviciul de livrare a fost perfect. Mi-a parut rau sa vad ca magazinul nu mai exista, in locul lui e o bancă.
    Si Lems e romanesc, nu? Am o saltea de la ei, dar restul mobilei mi se pare de o calitate cam proasta.
    Cum vorbeati de Flacara, mi-am amintit ca pe vremuri mai era Drumul Nou care fabrica pt export, era norocos cine avea pe cineva care stia pe cineva…care lucra acolo.

    1. Au fost multe fabrici de confectii care faceau lucruri de calitate, de exemplu la Focsani se coseau costume Armani in sistem lohn, iti dai seama ca manopera era perfecta.

  9. Mie imi pare ca brandurile romanesti vechi is fix asa, ramase vechi. Farmec are Gerovital si ceva sampon de urzici si laptele Doina, dar daca te uiti cu atentie pe ingrediente, vezi alcool in multe, rau pt piele. Marelbo arata binisor, dar mi-am luat acum vreo 2 ani o pereche de sandale si m-a prins ploaia cu ele, s-au largit f urat, aici imi iau de aceiasi bani sandale care nu se largesc daca se uda…
    In schimb, imi plac designeri si branduri noi, tinere, de nisa, acolo vezi calitate, sunt frumoase. Bogdan Deliu are niste genti din piele pe care le poti personaliza dementiale, No Asha Da fac rochii din matase ale caror imprimeuri sunt de fapt picturi, mai era un brand, imi scapa numele, cu bijuterii cu simboluri dacice, pe mine asta ma intereseaza, in rest, ma lasa rece Guban, pufuleti, ciocolata cu rom and co.

    1. Laptele Doina mie nu mi potriveste deloc, mi se pare ingrozitor de gras si ramane uleios pe piele… In schimb Farmec are cateva produse cu care m-am obisnuit si care imi plac foarte mult iar mai nou (de vreun an) a scos si o gama de machiaj care, din nou, imi place mult de tot.
      Dintre designerii români o ador pe Andra Păcurar :)

  10. In topul marcilor preferate de mine sunt:
    1.Farmec-calitate foarte bun la un pret foarte correct, merita sustinuti pentru ca oferta produse de valoare
    2.Fares-fie ca e vorba de ceaiuri, ticnturi etc, nu prea am incredere in brandurile mari de ceaiuri vazand ce dubios se coloreaza apa
    3.Vioris-singura parfumerie romaneasca si ca noroc singurul lor magazine este la Cluj, mai nou se pot comanda si online.Calitate, persistenta, combinatii inedite, super preturi
    4.Cadenzza-producator incaltaminte, am de la ei pantofi din piele intoarsa cumparati acum 6 ani inca arata ireprosabil
    5.Lechinta-inca pastreaza gustul lactatelo de odinioarar(mai ales untul, smantana)
    Si lista poate continua….
    Apropo de balerini cu toc acesta ar fi un model care ma tenta si pe mine https://www.dasha.ro/pantofi-office/pantofi-negri-din-piele-naturala-azaleya-124042.html
    Nu sunt producatori romani dar am avut experiente bune cu ei chiar si in caz de retururi, iar calitatea a fost buna atat la genti cat si la pantofi

  11. Evident ca mi-e drag sa caut produse romanesti, si cand pot, da, cumpar produse romanesti. Vara asta am mancat rosii, acum gogosari si varza si struguri si ardei romanesti.
    Miere si nuca, seminte, ulei de migdale, etc.
    Catina si zacusca si gemuri imi voi lua peste 2 sapt din bucuresti din piata.

    Toba de mancare e si la altii, adica un fel de toba si francezii de la munte (carnuri in aspic, asa), cum noi nu mancam din astea, habar nu am ce sa zic. La cosmetice ma stii: zero.
    La incaltaminte am incercat sa mai iau producatori romanesti, mentionez pe Marelbo, clasic dar rezistent, Guban insa fac modele urate, fix ca cele de pe vremuri, doar ca atunci, cred, ca nu aveam de ales…. Haine am luat dar cu tristete iti zic ca produc mai slab decat chinezii sau turcii.

      1. sa nu dati cu rosii dar eu zic ca Guban au fost urati mereu. Cum nu aveam alta alternativa mai frumoasa, mi se pareau frumosi. Acum de cand am inceput sa vad ce incaltaminte au italienii si ce armonioase au devenit in ultimi ani, vad diferenta colosal de mult.
        Pur si simplu ei nu au evoluat, s-au bazat pe clienti constiinciosi si fideli.

  12. Eu am pantofi de la ei simpli si frumosi, cu toc de pe vremuri . Eu cred ca tu esti mai tanara, ai prins Gubanul in decadere si nu in perioada de glorie. Eu aveam de ales, ca aveam si Clujana si cam toti pantofii mei din studentie erau de calitate si ii primeam cadou de la rude din strainatate, deci Gubanul ii luam ca erau frumosi, nu de nevoie.
    Toba și-a luat sotul si de la un targ din Italia, dar eu sunt ca o femeie: nu gust asa ceva. El a mancat-o, cred ca era ca aia romaneasca.

    1. cu siguranta ca sunt mai tanara, si cu siguranta ca nu am prins un Guban dragut din 1995 incoace, de cand imi pasa de pantofi. Si mai e o problema: port 40 asa ca pt picior mare gasesc putinea incaltaminte frumoasa si armonioasa, asa ca ma face si mai critica.
      Amuzant e ca imi aduc aminte de bine de Clujana, ca erau confortabili. Deci na, posibil sa am si picior diferit si cand nimic nu mi se potriveste, sa mi se para totul urat!

  13. Astia de Clujana erau f tari, asta imi aduc eu aminte :) Eu zic inainte de ’89. Si am 38-39.
    Si eu tin minte, ca Ioana, o coada unde se „dadeau” pantofi bulgaresti, cred ca 350 costau, era inainte de 89 si ce victorioasa am plecat de acolo cu ei in straita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *