covor bacau

Verde crud. De-i plastic, nu tre’ să-l ud.

        Eticheta made in România ar trebui să fie motiv de mândrie, nu? că doar cu câtă bucurie  ne aruncăm la orice ocazie să cântăm din toți rărunchii noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni… Câteodată însă, în loc să-mi exalte mândria națională, stau și mă crucesc când văd chestii produse, create, fabricate, manufacturate, gândite, îmbunătățite  sau inventate de compatrioții mei. Și, din păcate, de multe ori nu e nimic de semnalat în sensul bun al cuvântului. I-ați văzut pe tembelii ăia din Slatina care au cioplit copacii la rădăcină ca să poată monta ornamentele comandate de primărie? Atâta i-a dus capul… dacă arborii nu încăpeau, au pus mâna pe bardă și au cioplit tulpinile care nu se încadrau în tipar fără să se gândească o clipă că dacă tai scoarța de jur împrejurul copacului, acesta se usucă. Dacă îmi aduc bine aminte, lucrul acesta l-am învățat la școală în clasa a treia. Sau poate a patra? copaci-ciopliti

        Sigur că prima întrebare ar fi la ce folosește acoperământul metalic din jurul pomului dar, după cum se știe, arta nu are nevoie de explicații. După știrea asta, din punct de vedere al protejării mediului, cei din Bacău par niște mici copii față de olteni. Să vedeți ce idee le-a venit autorităților din orașul de baștină al soțului meu: să înlocuiască spațiul verde cu mochetă care imită iarba. Motivul, simplu și eficient: „Se păstrează mereu verde și nu necesită tundere”. Și, aș mai adăuga eu, nu necesită nici udare. Se întreține cu mopul :) A, și să nu uit, covorul trântit pe scuarurile din Bacău este ignifug, deci dacă sunt aruncate mucuri de țigară nu va lua foc. Se prinde cu cleme, nu are nevoie de îngrijiri speciale și trotuarul arată ca sala de așteptare de la oficiul poștal de la buna’ din sat. Mai lipsesc niște carpete cu răpirea din Serai puse pe spătarul băncilor iar tabloul este complet. Am intrat în Europa pe ușa din față. Cu buldozerul. covor bacau

        Nu știu vouă, dar mie mi se pare că arată horror. De un kitsch dus la extrem și credeți-mă că nu am idei preconcepute despre plantele artificiale deși pe vremuri nu puteam să le văd în fața ochilor. Știu însă de ce. Pentru că erau extrem de nereușite și parcă îți strigau în față că sunt false, pentru că le vedeai de la o poștă îmbinările și culoarea ne-naturală, pentru că din loc în loc ieșeau din codițe capete de sârmă, pentru că erau grosolane, nefinisate și țepene . Mi-am schimbat părerea într-un concediu când timp de o săptămână am udat o plantă din aceea cu frunze groase (suculentă parcă îi zice) care stătea fain frumos într-un ghiveci de ceramică pe măsuța din balcon. Cu o zi sau două înainte să plecăm acasă am răsturnat ghiveciul și surpriză! nu s-a împrăștiat niciun pic de pământ… iar eu am constatat cu stupoare că planta de care avusesem grijă era artificială :) Era atât de reușit realizată încât și dacă îi pipăiai frunzele nu-ți dădeai seam pentru că până și perișorii de pe dos se puteau simți ca un puf.

        Și tot la Barcelona (că acolo s-a petrecut faza) am văzut apoi terase împrejmuite cu gard viu artificial de stătea mâțu-n coadă. Nu mi-aș fi dat seama de asta nici într-o mie de ani dar cum deja mi se aprinsese un beculeț în cap, pe unde mergeam nu mă mai bazam doar pe ochi ci și pe simțul tactil așa că pipăiam orice frunzuliță îmi ieșea în cale ca să le verific autenticitatea.

        Știu că sunt unii dintre voi care vor spune că, spre  deosebire de cele artificiale, o plantă naturală îți aduce, în afară de plăcerea estetică, și satisfacția de a vedea cum crește datorită îngrijirii, îți aduce bucuria de a vedea cum se dezvoltă, cum înflorește și cum se transformă în fiecare zi. Am trăit-o și pe asta, mă apucase și pe mine pasiunea la un moment dat dar pe urmă a devenit din ce în ce mai complicat pentru că la fiecare plecare nu aveam cui să le las în îngrijire. Am luat decizia să renunț complet la toate plantele din casă atunci când, după ce am lipsit trei zile, am găsit yucca pe care o aveam de câțiva ani, făcută fâșii-fâșii și împrăștiată în tot apartamentul. Se pare că în lipsa noastră mâța se plictisise de moarte. Nu mi-a părut rău pentru că iubesc mai mult creaturile cu blană decât pe cele cu frunze iar soțul meu s-a bucurat și el: de acum înainte nu vor mai avea unde să se ascundă țânțarii :)

        La momentul actual nu am nicio plantă în casă și parcă simt nevoia de ceva verde. De mult mă tot pregătesc să iau ceva și am tot amânat dar acum mă bate serios gândul să trec la acțiune. Ce părere aveți despre plantele de aici?

 

Share This:

8 păreri despre “Verde crud. De-i plastic, nu tre’ să-l ud.

  1. Ador plantele si mi-e plina casa de ele: in fiecare camera am cate un ghiveci mare cu Spathiphylum. In living am doua, la care se adauga un lamai din seminte, un ficus benjamin mare, o shlumbergeria plina de flori si…inca un lamai care face lamai, cumparat de curand. O parte din ele mai stau inca pe afara, le aduc inauntru cand se face chiar frig. Nu mi-aș lua pentru nimic in lume plante artificiale, ba chiar si florile venite din florarii mi se par lipsite de viață…cam ca alea artificiale. Yuca am avut si nu mi-a plăcut. Si nu imi explic de ce, dar mi se par urate orhideele.

    1. La un moment dat si eu am avut plante in toata casa si apoi indeletnicirea asta a inceput sa ma oboseasca. Mai ales balconul care trebuia udat si aranjat zilnic.

  2. Ce oroare, am vazut si eu mocheta la stiri. Au vecinii nostri in curte, mi se pare mai greu de intretinut decat iarba, se murdareste urat
    In casa nu am plante, din cauza alergiilor, dar imi place cum arata o casa cu flori la ferestre. Nu mi-as lua totusi din plastic, inca o chestie care sa adune praf?

    1. In Canada aveam un cactus mic, mic pus pe rezervorul de la wc și arăta adorabil. In incaperea aia nu ar fi rezistat nicio plantă reală pentru că nu era lumină. Mi-a plăcut tare mult și cred că dacă îl bagi din când în când sub jetul de apă de la robinet se curăță în trei secunde :)

    1. La locurile de joaca pentru copii, mai ales pentru cei foarte mici, mi se pare ok sa pui mocheta, adica gazon artificial. Eu nu mai am rabdarea necesara sa ma ingrijesc de plante de apartament.

  3. Tu mai stii, ca hobby eu mi-am inchiriat si gradina sa am unde da cu sapa :))))), pe balcon am 20 de lazi si galeti si jardiniere cu flori si plante comestibile, 6 orhidee in casa pline de boboci, ce sa mai, daca m-ar lasa timpul si spatiul as fi in stare sa sadesc o padure. Pe unde merg la uit daca as putea recupera ceva seminte sau un butas sa inmultesc, si astia inmultesc plasticul …..

    1. Uite ca mai sunt altii ca mine care se tot uita sa ia seminte, ramuri, plante…Acum chiar am într-un ghiveci seminte de macese, ca am vazut niste macesi f faini in vacanta de luna trecuta. Tot de atunci am o planta ce crestea pe piatra, o muscata salbatica si o planta de fragute din padure, astea le-am pus in gradina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *