Încep prin a spune că, de fapt, acest cuvânt ”rezoluție” nu este explicat în DEX în niciun fel ca însemnând țel sau scop așa cum în ultima perioadă toată lumea îl folosește și aici mă refer la titlu, Rezoluții pentru 2020, adică ceea ce mi-am propus să fac în noul an. În limba română rezoluție înseamnă hotărâre adoptată în urma unor dezbateri (așa cum se întâmplă, să zicem, în parlament), apoi înseamnă mod de rezolvare a unei cereri (ce rezoluție a scris șeful pe cerere? se aprobă conform…), un alt sens are în medicină unde rezoluție înseamnă dispariția treptată a unui proces inflamatoriu și, nu în ultimul rând, termenul rezoluție se folosește în informatică și, în general, în tehnologie acolo unde ne referim la numărul de linii ce pot fi afișate pe un ecran (cu cât acestea sunt mai multe, cu atât calitatea imaginii este mai bună).
Se pare că ”rezoluția” asta am luat-o din limba engleză unde într-adevăr resolution este sinonim cu aim care se traduce prin scop/obiectiv/intenție. Tot din engleză am preluat și tradus (aiurea) expresia cu ”salvăm bani” (în loc de economisim bani că de salvat poate salvăm un animal dar în niciun caz bani) sau ”expertiză” care se folosește pe scară largă în loc de experiență: cutare ministru are expertiză în nu știu ce domeniu. EXPERTIZĂ?? Nu, omul are experiență, expertiza însemnând o cercetare cu caracter tehnic, un raport întocmit de un expert ceea ce este cu totul și cu totul altceva.
A nu se trage concluzia că aș fi împotriva romglezei, folosesc și eu multe cuvinte în engleză (ador nuanțele și jocurile de cuvinte care nu se regăsesc în limba mea maternă) dar încerc să mă limitez pe cât posibil. Atunci când totuși le folosesc, le iau așa cum sunt și le pun între cuvintele românești așa cum vin de la mama lor fără să le ”traduc”. Adică nu inventez niciun furculision și nici nu traduc library (bibliotecă) prin librărie sau balance account (soldul contului) prin balanța contului 🙂
Revenind la ”rezoluțiile” pentru 2020 vreau să vă spun că anul acesta nu mi-am propus nimic. Deci nada rezoluții 🙂 În ultima vreme am simțit prea multă presiune din toate părțile și am avut de atins prea multe ținte și prea multe termene limită (era să spun deadline-uri) încât anul acesta o să mă las pur și simplu purtată de val. Ce-o fi, o fi, o să-mi văd de ale mele și mai departe Dumnezeu cu mila. Nu mai vreau să calculez bugete, să fac liste, să fixez obiective , să bifez acțiuni, să-mi propun scopuri de atins sau (OMG!) să stabilesc un număr de cărți de citit. Pe ultima n-am înțeles-o niciodată deși sunt (sau mai degrabă am fost) o avidă cititoare iar cărțile au făcut întotdeauna parte din viața mea la fel ca aerul și apa.
Văd multe persoane care la început de an își propun să citească un anumit număr de cărți. Să zicem 52, adică o carte pe săptămână. Sau 100, că e un număr rotund. Sau poate 5 cărți pe lună sau, de ce nu, 6. Înțelegeți ideea. E un gând frumos, antrenant, care s-ar putea să îți dea un impuls spre lectură. Eu însă n-am putut să fac asta niciodată, să-mi planific o plăcere simțindu-mă oarecum împinsă de la spate iar la sfârșit de an să fac un bilanț al acestui obiectiv. Pentru că, de fapt, nu a fost un obiectiv. La 14-15 ani citeam tot ce îmi cădea în mână apoi, mult mai târziu am început să selectez cărțile în funcție de recenzii, de autori sau de starea în care mă aflam dar niciodată nu am stat să contorizez cât am citit. Sau să mă intereseze numărul de pagini? Never-ever. A, ba nu, mint, numărul de pagini era relevant doar atunci când era vorba de cursuri care trebuiau învățate pentru vreun examen dar deja asta intră la altă categorie, nu mai e citit de plăcere.
Totuși, dacă tot vorbim de cărți, un obiectiv parcă tot am pentru 2020: să citesc, măcar parțial, din ceea ce a scris J K Rowling, adică autoarea lui Harry Potter. Or fi cărți pentru copii dar nu pot să fiu chiar pe dinafară. N-am văzut nici filmul și, fiind la Oxford astă toamnă, m-am simțit frustrată de faptul că multe din atracțiile turistice ale orașului se legau de locurile în care se filmaseră scene din celebrul serial iar eu, deși aveam privilegiul să mă aflu acolo, nu pricepeam nimic.
Iar al doilea autor pe care vreau să îl încerc este Stephen Hawking. Cel puțin în acest caz știu cine este și la ce să mă raportez dar mă intrigă faptul cum o carte de știință a reușit să devină un bestseller internațional (este vorba de Scurta istorie a timpului).
Uite că până la urmă tot mi-am propus ceva pentru 2020… dar în rest o să las lucrurile să curgă de la sine. Nu mi-am setat niciun fel de așteptări și o să las doar intuiția să mă ghideze în noul an. Pornesc cu gânduri pozitive și nu doresc să se întâmple nimic spectaculos, nu țin să repornesc ceasul sau să iau ceva de la zero și nu mai vreau să mă pierd în armata celor care și-au stabilit o lungă listă de obiective pe care până la sfârșitul lui ianuarie le vor fi abandonat complet. Voi cum stați cu planningul? sunteți riguroși și stricți? 
Eu m-am oprit cu A Short History of Time ca se lungea :)) dar e foarte atractiv scrisa. Am citit si cateva carti din seria Harry Potter, acum mai multi ani, sunt frumoase si pt adulti, si Stapanul inelelor cartea e faina. Eu citesc frecvent spre suta de carti anual, dar nu imi propun nimic, ca nu citesc la norma, e important sa imi placa
Am citit Harry Potter cam cand au apărut, deodată cu copiii, imi amintesc cum tot asteptam sa iasa ultimele volume. Ultimul nu l-am citit, m-am gandit sa il citesc acum, dar mi s-ar parea timp pierdut sa citesc iar de la vol 1, ca altfel nu stiu cat as mai intelege din carte. Mi s-a parut genial, dar nu l-aș mai reciti.
N-am nici o rezoluție, dar de cateva zile, fără legătură cu noul an, am hotarat sa incerc sa progresez in plan profesional, ca imi cam ticaie ceasul biologic, unii se gandesc la pensie, iar mie imi arde de avansari. N-am liste cu carti, citesc mult, imi mai notez cate un titlu de care aud si mi se pare interesant ca sa nu uit sa il caut, dar fără să imi propun un număr. Si m-am apucat de alergare, dar nu-i nici asta o rezoluție, ci m-a motivat o prietena care zicea ca forma fizica mai buna o ajuta la drumeții. De fapt, daca stau sa ma gandesc, mi-am reluat si croitul, tot acuma, dar tot fara sa fie o rezoluție. Singurul plan e sa fim sanatosi.
Asa fac si eu, imi notez titluri pe care vreau sa le citesc sau fime de vazut, altfel uit 🙂
Buna Ioana,
Atingi un subiect care îmi e drag dar care, din păcate, ma face sa ma încrunt când citesc presa sau alte surse de informație de acasă, din România (haha și nu e bine pentru riduri😏) Da, cum spui, câteodată e mai comod sa luăm o scurtătură, cum limba engleză e cunoscuta a fii mai concisă. Da, cred ca merita să facem efortul de a vorbii mai multe limbi, dar separat, fiecare individual! Suntem puțini vorbitori ai limbii romane la nivel planetar și, sincer, in ritmul acesta riscam ca in câțiva ani va vorbim un fel de amalgam. Pseudo-vedetele de pe diversele posturi de televiziune cred ca își afișează bagajul de limbi străine dar in realitate ce se vede este sărăcia vocabularului. Of, câte exemple de conversații cu dascăli îmi vin in minte dar ma opresc, doar ma supăr degeaba!
M-am delectat in toamna asta citind “Trilogia Transilvană” tradusă de Marius Tabacu, directorul filarmonicii din Cluj. A fost o surpriza plăcută pentru mine!
Planuri și promisiuni pentru 2020 ? Zero, la fel ca tine.
Sper însă ca nu e prea târziu sa-ți urez La Mulți Ani!
Nu am auzit de Trilogia de care spui dat mi-ai stârnit interesul si o sa o caut. La multi ani si tie!
Harry Potter le-am cumparat din snobism: o cunostinta ce facea doctorat in fizica nucleara m-a zis ca ii plac. Au devenit motiv de citit seri, in metrou (ratat statia) si adorat, o lume a copiilor unde m-am pierdut cu drag. Cu drag zic ca fiica mea la 9 ani jumate a inceput sa citeasca Harry Potter si cadoul nostru de ziua ei a fost sa mergem la studiourile de langa Londra.
Nu am rezolutie pt 2020, dar o gramada de visuri si planuri in draft pe email. Iti doresc un an care sa ti le aranjeze pe toate, firesc. Te pup!
Deci, clar, trebuie sa o citesc si eu. Te imbratisez si eu cu drag si iti doresc sa îți iasă toate in noul an!
Daca e sa imi planific ceva, calatoriile sunt, dintre placeri, mai ales cand e ceva mai complex si pe mai multe zile. In rest, cum se nimereste, pe admirat si hodinit.
La carti in nici un caz, cand am chef si asta e variabil.
Zi frumoasa!
Ador sa planific calatoriile si intr-un fel am impresia ca partea de planificare imi place chiar mai mult decat calatoria in sine 🙂