Locul meu preferat din casă este de fapt în afara casei, adică balconul, și am un buget de 485 de lei pentru amenajarea lui. Inițial am avut 500 dar de cum m-am văzut cu banii în mână, am cheltuit 15 lei în primele 5 minute pe acest suport din fier forjat pe care l-am găsit la Lidl. Pur și simplu striga după mine să-l iau acasă și nu m-am putut abține să nu-l cumpăr deși nu era prima prioritate. Cocoșul care stă semeț scrutând orizontul mi s-a părut absolut adorabil și nu doar că mi s-a părut, chiar este.
Este de fapt un cârlig de care se atârnă ghivecele de flori dar eu m-am conformat vremii de afară și am agățat clopoțeii de vânt care clincăie într-o veselie pentru că de vânt nu am dus lipsă primăvara asta. Încă nu a venit timpul să-mi beau cafeaua pe balcon dar din când în când mai scot capul pe fereastră, mă uit la noua mea achiziție și mă înveselesc. Știu că nu mai e mult până se va încălzi cu adevărat.
Am un balcon destul de mare și am refuzat din start să-l umplu cu lucruri inutile. Nu vreau să aud de borcane goale, găleți de plastic, ambalaje de televizoare și tot felul de cutii de carton uitate cu anii într-un loc care ar trebui să fie o oază de aer curat. Mă rog, în măsura în care aerul poate fi curat în mijlocul orașului. Dar indiferent cum e, în lipsa unei grădini adevărate, în serile de vară e foarte plăcut să stai pe balcon. Din păcate nu arată prea bine balconul meu, de-a lungul timpului tencuiala s-a scorojit și totul este destul de ponosit așa că am luat hotărârea că trebuie să aduc urgent câteva îmbunătățiri. Drept și prin urmare, am început cu cocoșul 🙂
Am văzut o idee la televizor, parapetul balconului tapetat cu un fel de rogojină și mi-a plăcut tare mult cum arăta. Am așa ceva de pe vremea când stăteam la plajă ca disperata și cred că o să iau acele rogojini care sunt destul de destrămate la capete, o să le decupez la dimensiunea parapetului și o să le prind în cuie mici ca să dea un aer rustic și să acopere dezastrul de dedesubt. Asta nu o să mă coste nimic. Masă și scaune am de anul trecut deci problema e și aici rezolvată. În capătul balconului aș vrea însă să-mi fac o băncuță ca cea din imagine, cu o saltea și niște perne comode unde să pot sta să citesc.
foto pinterest.com |
Nu cred să coste mai mult de 200 de lei și aș avea și un mic spațiu de depozitare dedesubt pe care știu că o să-l umplu urgent. Cel mai probabil cu cutii cu haine. Mi se pare că hainele sunt ca gazul: ocupă tot locul pe care îl au la dispoziție. Dacă ai cinci dulapuri, cinci dulapuri o să umple.
Știu că un balcon frumos ar trebui să arate ca o grădină în miniatură dar nu întotdeuana acest lucru este posibil. La mine bate soarele tot timpul iar vara, de la betoanele încinse, temperatura crește peste 40 de grade așa că puține sunt plantele care rezistă. Cele mai rezistente sunt cele de plastic dar alea nu-mi plac 🙂 M-am chinuit câțiva ani la rând cu mușcate curgătoare și cu petunii. Atâta am mutat jardinierele alea dintr-un loc în altul să le feresc de soarele canicular și să stea măcar o parte a zilei la umbră până am renunțat la acestă idee. Ca să nu mai spun că îmi făceam probleme și dacă lipseam doar o singură zi de acasă pentru că nu rezistau fără apă 24 de ore. Însă acum am găsit soluția. O plantă exotică numită yucca, am mai avut una în urmă cu câțiva ani și după ce am crescut-o de mică, am făcut-o cadou unei prietene care mi-o lăuda de fiecare dată când o vedea. Acum o să cumpăr una gata crescută care rezistă în plin soare fără să aibă nevoie de multă apă. Iar pe timpul iernii o să o duc în casă.
foto urbanbalcony.com.au |
Una impunătoare, înaltă de un metru și jumătate, costă în jur de 150 de lei iar cu un ghiveci corespunzător ajunge la vreo 200. Scumpicel dar ai ceva verde garantat toată vara.
Într-un an mi-am pus în ghivece pătrunjel, mărar și cimbru ca să am mirodenii proaspete pentru mâncare. Au crescut toate așa de frumoase încât mi-era milă să le rup frunzulițele și să le arunc în ciorbă și tot de la piață cumpăram. Le-am ținut doar de decor așa că am renunțat și la această inițiativă.
Ce aș mai vrea să cumpăr neapărat (dar neapărat!) ar fi acest ștergător de picioare pe care să-l pun lângă ușă și pe care să poată lenevi la soare Sylvestra, pisica mea
L-am ochit pe ebay și costă 10 lire, asta înseamnă vreo 60 de lei. Așa de drăguț mi se pare, chiar mai drăguț decât cocoșul 🙂 Și dacă mai cumpăr câteva lumânări mari împotriva țânțarilor pe care să le aprind seara, s-a cam terminat bugetul meu… Și ce drăguț ar fi să am o mochetă sintetică ce imită iarba…
Dacă nu am pus bani la ciorap peste iarnă există totuși posibilitatea unui mic împrumut. Știu că mulți dintre voi își dau ochii peste cap și strâmbă din nas când aud de credite, mai ales în ultima vreme când toată mass media aduce în prim plan tot felul de cazuri. Nu sunt de aceeași părere și nu e bine să băgăm totul în aceeași oală pentru că eu personal am avut multe credite care m-au ajutat foarte mult de-a lungul anilor și cu care nu am avut nicio problemă. De ce? în primul rând pentru că le-am luat în cunoștință de cauză fără să mă arunc la perioade de zeci de ani și în al doilea rând pentru că am știut exact cât pot să plătesc pe lună. Acesta este cel mai important lucru, să-ți cunoști limitele: dacă știi că lunar poți să-ți permiți o rată de 150 de lei, apoi nu te întinde la 250 sperând că o să o scoți tu la capăt cumva pentru că socoteala asta nu se potrivește deloc.
Părerea mea este că pentru mulți nici nu e așa de important cât e procentul de dobândă, cât e comisionul de administrare sau comisionul de nu-știu-ce, cât e dobânda anuală efectivă sau alți termeni tehnici pe care nici măcar nu îi înțeleg în totalitate. Lucrul cel mai clar și singurul care contează e cât am de plătit pe lună și câte luni durează. Dacă am clarificat acest lucru pot să iau decizia corectă pentru că știu cu exactitate cât mă costă. Exact cum pun deoparte lunar banii pentru abonamentul la cablu, pentru curent sau pentru întreținere, tot așa voi pune deoparte banii pentru rată. Un împrumut simplu, la momentul potrivit, îți poate transforma ideea într-o poveste frumoasă exact ca și grădina lui Costin așa că, de ce nu?
Abia astept sa amenajezi balconul.Felicitari.
Mulțumesc 🙂
Am avut si eu clopotei de vant, dar i-am dat jos fiindca faceau prea multa galagie. O sa cumpar unii de bambus.
Ai mei au un sunet foarte plăcut și discret, nu deranjează deloc.