Săptămâna aceasta a fost despre fete: Cristina și fetițele ei care au venit la mine pentru o vacanță de două săptămâni, timp în care sper să apucăm să facem tot ceea ce ne-am propus încă din vară. Intenții bune avem numai că planurile de acasă nu se potrivesc întotdeauna cu cele din târg mai ales atunci când copiii sunt atât de mici și adorm atunci când nici nu te aștepți sau, din contră, sunt mai treji decât iepurii atunci când ar trebui să doarmă. Din acest punct de vedere Silvia a fost foarte clară și ne-a informat că ea nu mai vrea să doarmă niciodată. Deci:
- Ne-am drăgălit în fiecare seară și las imaginile să vorbească. Observați, sper, cât suntem de asortate 🙂
- Am tuns pisica la un cabinet veterinar unde se execută și această operațiune de ”înfrumusețare”. Mi-era un pic groază că nu o să stea și o să se agite iar asistenta chiar m-a întrebat dacă e nevoie să o sedeze dar nu a fost cazul. Atât de liniștită a stat mâța la tuns încât eu cred că de-a dreptul i-a plăcut. I-a lăsat păr doar pe cap și pe vârful codiței dar deja, după trei zile, se vedea deja cum a început să-i crească la loc. Având în vedere că un tuns costă 65 de lei, mă gândesc serios să-mi cumpăr o mașină de tuns și să o aranjez eu de acum înainte. (Trebuie o mașină specială pentru blănoși pentru că cele de oameni nu fac față).
- Am comandat un tort Doboș la cineva care se ocupă ocazional cu așa ceva, o doamnă din mâinile căreia ies adevărate minunății culinare, delicii dulci cum numai la mama acasă am mai mâncat și acesta nu este doar un clișeu ci este chiar ”pe bune”. De când mama nu mai este printre noi nu am mai mâncat un Doboș adevărat din acela cu foi subțiri ca hârtia și cu crustă de zahăr ars deasupra de să te lingi pe degete. Rețeta o am și eu, tăvile speciale mi-au rămas moștenire dar drept să spun nu prea cred că mă voi apuca vreodată de o muncă atât de migăloasă.
- Am reușit ca anul acesta să nu cumpăr nimic de Black Friday. Vorbesc de ăla românesc pentru că cel original, importat din SUA, încă nu a fost așa că țineți-mi pumii să mă pot abține în continuare. De fapt nici nu știu dacă e vorba de ”abținut” ci de faptul că nu știu exact dacă am sau nu cu adevărat nevoie de anumite obiecte.
- M-am bucurat să văd că fetițele nu au frică de animale și că nu se isterizează atunci când se apropie un câine de ele. Și nici părinții lor nu au frici nejustificate legate de boli care ar putea apărea în cazul în care copilul pune mâna pe câinele din curte sau acesta îl linge pe mână.
- M-a surprins Silvia cu conștinciozitatea cu care se spală pe dinți în fiecare seară și pentru acest lucru nu pot decât să o felicit pe maică-sa care i-a inoculat de mică importanța acestui lucru. E adevărat că într-o lume în care abundența de produse din magazine este copleșitoare alegerea periutei de dinti electrice nu a fost o decizie ușoară ci a trebuit să fie bine documentată dar ținând seama de recomandările de aici se pare că până la urmă alegerea a fost bună.
- Nu am citit nimic. Nici filme nu am văzut dar nu e de mirare având în vedere copilărimea care a roit în jurul meu în permanență și știu că o să am vreme de o să mă satur după ce vor pleca înapoi la București.
Cam așa mi-a trecut mie săptămâna cu zilele scurgându-se cu o viteză amețitoare. Luni dimineața m-am uitat la ceas și când m-am uitat a două oară, stupoare maximă, era deja vineri seara! Și pentru voi trece la fel de repede timpul? Sau doar eu am intrat într-o dimensiune paralelă?
Ce frumoase sunteti! Si ce mari sunt fetele!
Intreb din curiozitate: de ce ai tuns pisica? Ca pana acum 2-3 ani n-am auzit de asa ceva, apoi mi s-a parut ca e o moda in Romania. Eu cu mintea mea ma gandesc ca asa cum le cade parul, le cade si parutul mic cand creste, deci sa nu fie probleme cu respiratul lui.
Si pentru mine saptamanile trec ca vantul 🙁
Cu siguranta le cade parul si daca e tuns scurt dar nu se mai aduna atat de mult pe haine. In afara de asta am observat ca pisica mea isi inghite foarte mult par cum se tot linge si din cand in cand il vomeaza (de fapt cred ca toate pisicile patesc asta) numai ca in ziua respectiva se simte cam rau si nu mai mananca nimic. Daca nu i-ar placea tunsa nu as chinui-o 🙂
Da, multe vomeaza parul. Dar pisica pe care o am, nu o face. In schimb arunci cand se ling, își iau multa vitamina D, de pe par.
Da? nu știam asta. Tot felul de lucruri interesante aflu de la tine.
si noi tundeam pisica acum 10-12 ani. O data pe an, primavara- vara, cand oricum ii era cald si zacea pe gresie asa ca o dezbracam. Realmente avea par lung de nu reuseam sa o descalcesc, am mai tuns eu cu foarfecul la coada/noduri dar era vai de capul ei tunsura in scari.
Iti dau poza pe email 😀
Ha-ha, mi-am exersat si eu talentul pe blana mâței și tot la fel mi-a ieșit. Zici că era ciupită de rațe :))))
Ma bucur pentru voi ca puteti sa aveti cate un rasfat impreuna si nu va despart prea multi km.Sunt tare dulci babinelele Cristinei si te cred ca te topesti de dragul lor.Ma gandesc cu dor si eu la a mea nepoata si nu-mi vine sa cred ca a trecut asa de repede timpul si acum sunt bunica unei domnisoare.Astept sa va vad in parc la vara.
Multumim, ElY!
ce frumoase sunteti!!
Mulțumim 🙂
Imi cer scuze pentru ca postarea mea este în afara temei, dar sunt in impas si in criza de timp totodată, internată intr-o secție de chirurgie pentru operatie. Stiu ca aici pot primi un sfat bun pentru dilema mea. Înainte de externare, în semn de multumire si recunostinta, as vrea sa ofer colectivului care m-a ingrijit un cos cu flori si un tort. Va rog sa-mi spuneti ce parere aveti, să corectați si/sau completați ideea mea. Astept cu nerabdare raspunsuri si inca o data va rig sa-mi iertati îndrăzneala de a aborda acest subiect. Multumesc !
In primul rand iti doresc multa sanatate! In mod normal nu ar trebui sa-ti faci griji cu semnele de recunostinta iar personalul medical nu ar trebui sa accepte niciodata nimic dar din pacate stim cu totii ca situatia este alta… Dar daca totusi nu te poti abtine si crezi ca asta te va ajuta sa te simti mai bine, da, florile sunt ceva dragut (desi si astea costa) iar un tort, la fel, bucura pe oricine si nici nu cred ca se considera mită. Sau poate că da?
Multumesc foarte mult ! Nu cred ca ar putea fi considerate mita si nu-mi fac probleme daca cineva ar avea o astfel de perceptie. Oricum, am luat decizia fermă de a nu da vreun ban…nu e pentru ca n-as avea sau m-as zgarci, ci pentru ca asa imi spune constiinta….deși aud ca inca se practica pe scara larga “plicul.
Sanatate, Mirela! Mie mi se pare f frumos de dat un cos si un tort. Daca vrei poti inlocui tortul cu o cutie faina de ciocolată, ca nu trebuie mancata asa rapid ca tortul.
Multumesc mult !
Felicitări! Ruxandra și Silvia sunt două fetițe minunate și educate, dar nici mama lor nu e mai prejos. Iar la baza a ceea ce sunt ele stau părinții lor. E o plăcere să vă am prin preajmă, fie chiar și pe cale wireless ☺🤗