Miraculosul ulei de cocos

      Uleiul de cocos este un ulei comestibil extras din fructele mature ale palmierului de nucă de cocos și se utilizează în alimentație, în industria farmaceutică și cea cosmetică. În lumea occidentală, deci și pe meleagurile noastre, uleiul de cocos este considerat oarecum exotic dar în alte părți ale lumii, mai exact în Pacificul de Sud, este utilizat pe scară largă, peste 60% din caloriile alimentare fiind asigurate din acest ulei. Zice-se că are foarte multe beneficii pentru sănătate, populațiile care îl consumă în cantități mari necunoscând bolile de inimă. Probabil că așa este dar nu pot să bag mâna în foc pentru aceste informații pe care le-am găsit pe internet. Eu o să vă împărtășesc doar ceea ce am aflat din experiența proprie și doar ceea ce am verificat personal.
      De foarte multă vreme am tot vrut să-mi fac și eu o părere despre uleiul de cocos despre care am auzit o mulțime de lucruri bune dar dintr-un motiv sau altul am tot amânat până de curând când într-o zi am trecut pe lângă un magazin cu produse naturiste, un fel de Plafar, și mi-am adus aminte de ceea ce mi-am propus. Am intrat, am întrebat dacă  au așa ceva și vânzătoarea mi-a dat  o cutiuță spunându-mi că dacă o să-mi placă să revin și să iau la gramaj mai mare. Aceasta are 60 de ml și a costat 10 lei.

        Uleiul de cocos devine lichid la peste 24 de grade Celsius. De aceea sub această temperatură este în stare solidă, așa cum se vede în cutie dar cum îl iei în palmă și ajunge la temperatura corpului, se topește imediat. 

      De mâncat nu am mâncat niciodată ulei de cocos în schimb am încercat mai multe moduri de utilizare în scop cosmetic. Le redau mai jos într-o ordine aleatoare.
  1. Cremă de mâini – este excepțională pentru hidratarea pielii uscate. Durează 2-3 minute ca să se absoarbă complet în piele deci nu e chiar pentru momentele în care sunteți pe grabă dar dacă aveți timp pentru un moment de răsfăț este perfectă. Efectele se simt de la prima aplicare.
  2. Loțiune de corp – chiar dacă este în stare solidă, la atingerea cu suprafața caldă a pielii se transformă într-un ulei care curge și care se întinde foarte ușor pe piele lăsând-o moale și catifelată. Ca să nu mai spun de mirosul divin pe care îl lasă și care persistă destul de mult: exact ca batoanele Bounty 🙂
  3. Mască de păr – o singură dată am folosit uleiul de cocos în acest scop dar în mod sigur o voi mai face. Am întins uleiul pe toată lungimea firului, mi-am făcut un turban dintr-un prosop și l-am lăsat să acționeze o oră-două cât am lucrat ceva prin casă apoi mi-am spălat părul în mod obișnuit. Am fost foarte încântată de strălucirea pe care părul meu a căpătat-o.
  4. Ulei de păr pentru vârfurile uscate sau deteriorate. Părul meu este gras la rădăcină dar foarte uscat la vârfuri și uneori stă ca o mătură. Am un ulei cu argan de la Avon cu care mă mai dau pe vârfuri dar uleiul de cocos (doar un strop mic-mic) mi se pare că este mult mai eficient. Îmi pun un strop în palmă, îl întind doar pe vârfuri și imediat părul se așează mult mai bine.
  5. Demachiant de ochi – una din formele sub care îmi place cel mai mult. Îndepărtează perfect machiajul, inclusiv cel rezistent la apă și, foarte important pentru mine care sunt deosebit de sensibilă, nu ustură deloc în zona ochilor. 
  6. Balsam de buze – hidratează foarte bine buzele, are un miros plăcut și nici gustul nu este rău 🙂
  7. Ulei pentru cuticule – le înmoaie foarte bine datorită faptului că nu se absoarbe foarte repede în piele. Astfel cuticulele rămân mai mult timp cu uleiul pe ele și devin moi ca la bebeluși, nu mai trebuie decât împinse puțin cu un bețigaș de lemn și manichiura este pe jumătate făcută.
  8. Gel de ras – pentru cazurile urgente (sau nu neapărat) când firele de păr de pe picioare se încăpățânează să scoată capul la lumină. Un pic de ulei întins pe picioare, un aparat de ras bun și nu mai este nevoie de niciun strop de apă. În doi timpi și trei mișcări problema e rezolvată.

       Am trecut de faza primelor impresii legate de uleiul de cocos și am rămas la fel de încântată așa încât m-am hotărât să trec și la etapa următoare, adică să încerc să-l folosesc și în alimentație. Știu că este foarte bun la popcorn, în loc de ulei obișnuit sau unt, așa că probabil acesta va fi primul test apoi o să încerc să îl folosesc și la prăjit pentru că este un ulei stabil la temperaturi înalte și este rezistent la râncezeală. Sunt curioasă ce va ieși. 

foto lifehack.org

Share This:

Read More

Șamponul uscat Batiste

      Mai bine mai târziu decât niciodată… Uite că am ajuns să descopăr și eu roata! Asta e un fel de a spune, pentru că de fapt am ajuns să descopăr șamponul uscat de care auzisem de ani buni dar căruia nu i-am dat importanță până acum. Inițial mi s-a părut ceva inutil și nu am înțeles de ce cineva ar evita să se spele pe cap în mod tradițional, cu apă și șampon care face clăbuci, și ar recurge la astfel de inovații (la început le-am spus chiar tâmpenii). Ca de obicei însă conservatorismul meu s-a diminuat în timp și treptat am ajuns să mă gândesc tot mai des cum ar fi dacă aș încerca un astfel de spray.
      Ideea asta mă zgândărea mai ales în diminețile în care mă uitam în oglindă și vedeam foarte clar că părul meu necesita o spălare de urgență dar timpul nu îmi permitea acest lucru. Mie, spălat, uscat și aranjat îmi ia cel puțin o jumătate de oră sau poate chiar mai mult. Cu șamponul uscat se obține același efect de păr curat într-un minut, sau cel puțin așa susțin blogerițele de beauty. Până la urmă m-am hotărât să mă conving cu ochii mei cum stă treaba cu spălatul fără apă. Și o să vă spun și vouă părerea mea.
      Cea mai cunoscută marcă de șampon uscat este Batiste. Iar de pe YouTube am tras concluzia că este și cea mai bună, cel puțin ca raport calitate-preț. Bine, nu vorbesc de branduri high end cum ar fi Keratin Complex sau Moroccan Oil unde un astfel de șampon costă mai mult de 100 de lei. Mă refer la intervalul de prețuri în care eu îmi permit să cumpăr.
      Deci m-am hotărât la Batiste și mi-am cumpărat din Anglia. E clar de ce, nu? pentru că e mai ieftin. Mie mi-a cumpărat Cristi de la Boots cu 2,99 lire, asta însemnând 18,5 lei. La noi costă 28 de lei, același gramaj (200 ml), deci cu 60% mai scump. Se găsește în farmaciile Sensiblu. Iar cum unul din principiile mele este să caut întotdeauna varianta cea mai ieftină, dacă nu l-aș fi avut pe soț în Anglia, aș fi comandat de pe Asos și aș fi așteptat câteva zile să-mi vină pachetul că nu muream.
      Eu am folosit varianta blush (tubul roz) absolut la întâmplare pentru că nu am știut ce să aleg și am fost foarte mulțumită. Cum funcționează? foarte simplu: sprayul se agită bine iar apoi se pulverizează la rădăcina firului de păr, pe secțiuni, de la o distanță de 20 de cm. Se masează puțin cu degetele și se lasă să acționeze aproximativ un minut.
      Apoi se piaptănă în mod obișnuit și se îndepărtează reziduurile deschise la culoare care, eventual, rămân în păr. Mie nu mi-a rămas nimic sau cel puțin nu am observat eu. Vă spun sincer că așteptările mele au fost cu mult depășite. Părul arată instantaneu ca proaspăt spălat, are volum și strălucire iar uleiul de la rădăcini dispare complet. Produsul, care este pe bază de amidon, are un miros plăcut dar nu foarte puternic deci în niciun caz nu are cum să deranjeze. Pentru situații de urgență mi se pare o soluție absolut excepțională. L-am folosit dimineața iar seara încă părul arăta foarte bine, deci efectul este garantat cel puțin 12-14 ore. 
      Acuma, că sunt așa de entuziasmată, am făcut niște investigații mai serioase și am văzut că există variante speciale pentru păr mai închis la culoare decât al meu. Praful acela alb de care am auzit că uneori rămâne pe păr și trebuie periat, în mod cert este mult mai vizibil pe un păr brunet așa că celor cu păr închis la culoare le recomand să aleagă varianta dark & deep brown.
      Bineînțeles că prospețimea unui păr spălat în mod clasic nu se compară cu nimic, dar soluția acestui șampon uscat este ideală pentru situații neprevăzute, pentru călătorii sau pur și simplu pentru a nu ne strica ziua din cauza părului care nu ne stă nicicum. Sunt bucuroasă că l-am desoperit și că mi se potrivește atât de bine și îl recomand cu mare sinceritate.

Share This:

Read More

Colecția mea de parfumuri

        Mă pregătesc de mult să scriu acest articol și am tot amânat din simplul motiv de a nu lăsa impresia că mă laud cu multele parfumuri pe care le am. Deci, nu mă laud ci vreau doar să împărtășesc cu voi aromele care îmi plac cel mai mult și povestea din spatele unora. Dacă totuși vă trece prin cap să mă judecați pentru faptul că aș cheltui prea mulți bani pe parfumuri, încercați să faceți un calcul simplu și să comparați bugetul care îl alocă într-o lună un fumător care fumează zece țigări pe zi: 220 de lei, asta însemnând echivalentul unui parfum de marcă la fiecare o lună și jumătate. Decât să-mi transform banii în fum, prefer să fac orice altceva cu ei dar, în fine, nu știu de ce vreau să mă justific.
        Am fost atrasă de parfumuri de când mă știu, acum am ajuns să am destul de multe și mă bucur de fiecare dată când fac o nouă descoperire, le iubesc și ador modul în care o anume adiere îmi evocă anumite amintiri. Ca să nu mai spun că anumite parfumuri îmi pot chiar schimba starea de spirit. În bine, evident. Nu o să fac un top, mi-ar fi absolut imposibil pentru că nu pot să compar un parfum de zi cu unul de seară, un parfum cald cu unul proaspăt sau să spun că iasomia îmi place mai mult decât lavanda. Dar dacă ar trebui să aleg un singur parfum, doar unul și numai unul, pe care să îl folosesc tot restul vieții acela ar fi Crystal Noir de la Versace. Acela ar fi my signature scent, adică un fel de semnătură olfactivă. Culmea este că momentam nu îl am, nu știu cum se face că deși l-am terminat de vreun an, încă nu am ajuns să îmi cumpăr altul tot așteptând vreo promoție sau un cupon de reducere.
        Există femei care se dedică în totalitate unui singur parfum și nu-l mai schimbă niciodată dar eu nu fac parte dintre ele, îmi place să experimentez și să testez mereu esențe noi deși am și eu câteva favorite la care mă întorc mereu. Unul din parfumurile care vor rămâne pe veci în inima mea este  L’air du Temps  de Nina Ricci, un parfum care pentru mine înseamnă un buchet imens de garoafe, flori cu miros puternic și ușor condimentat dar care din păcate nu mai sunt la modă. Așa se pare, că și florile au perioade de glorie sau momente în care intră în dizgrație. Chiar, poate să-mi spună cineva de ce au dispărut aproape complet garoafele din florării?
        Guerlain este brandul de la care am avut cele mai multe parfumuri de-a lungul timpului. Cel care mi-a picat cu tronc de la prima încercare a fost Aqua Allegoria Mandarine et Basilic. Mi-aduc aminte că l-am purtat pentru prima dată la o întâlnire de la absolvirea liceului. Cu o seară înainte primisem o mostră gratuită de la Sephora pe care am folosit-o a doua zi într-o superbă dimineață de iunie. Încă simt mirosul foarte proaspăt și ușor amărui de citrice. Nu există dată să port acest parfum și să nu primesc complimente pentru mirosul natural, reconfortant și totuși sofisticat. Îl simt ca pe un balsam pentru suflet și îmi imaginez că așa miroase în grădina raiului. L-am cumpărat de pe ebay într-o sticluță generoasă de 125 de ml. 
        Samsara este primul parfum adevărat pe care mi l-am cumpărat eu, cu banii mei. L-am găsit la Metro cu mult înainte ca Sephora, Douglas sau Marionnaud să vină în România iar de comerțul online încă nici nu auzisem. Este un parfum oriental, opulent și atât de cald încât ar putea să fie recomandat ca tratament pentru răceli. Unul dintre cele mai persistente pe care le am.
       Flora by Gucci a așteptat un an până să fie al meu. L-am cunoscut la București înainte de un Crăciun și tot anul următor l-am testat în magazine până să ajung la concluzia că trebuie să avem o relație de lungă durată. Deși este un parfum floral, bujorul fiind nota predominantă, este un parfum greu pe care îl port numai seara. Având în vedere contextul în care l-am simțit prima dată, pentru mine reprezintă mirosul sărbătorilor de iarnă la fel ca și Casmir de la Chopard: vanilie și scorțișoară într-o seară geroasă de decembrie.
        Amber Elixir de la Oriflame este o descoperire recentă, am mirosit o pagină parfumată din broșură în timp ce-mi așteptam rândul la coafor, l-am comandat imediat și nu am niciun regret. Migdale și miere… îți vine să-l mănânci. Îl ador. Omnia Coral de la Bvlgari, floral-fructat și plin de soare este unul dintre cele mai persistente parfumuri pe care le am. Dacă îl pulverizez pe păr, îi simt mirosul chiar și după câteva zile. Today de la Avon este cel mai versatil parfum pe care l-am întâlnit vreodată, miroase atât de diferit pe persoane diferite încât nu-l recunosc aproape niciodată. Pentru mine rămâne o mare enigmă. Despre mica operă de artă de la John Galliano am scris un întreg articol aici iar despre Cabotine de Grès, aici

         De la Avon mai am în acest moment două parfumuri Parisian Chic (zmeură în stare pură) și o fiolă mică de Perceive. După mine, Perceive este cel mai reușit parfum al acestei firme și nu o să mă plictisesc niciodată de el. Este un parfum oriental cu miros puternic de frezii pe care îl cumpăr mereu și mereu de când am auzit prima oară de Avon. 

        Contradiction de Calvin Klein este un pic metalic, dacă pot să spun așa. Sălbatic și fără niciun fel de moliciune nu este deloc genul meu dar îmi place nespus să-l simt pe alte persoane. Are un iz de eucalipt și citrice, este proaspăt și îmi lasă senzația unei dimineți la mare.
        Parfumurile de la Yves Rocher mi se pare că miros aproape toate la fel și, din păcate, nu îmi spun nimic nici unele cu excepția lui So Elixir. Rose 4 Reines L`Occitane l-am primit acum trei ani și încă mai am din el ceea ce nu este neapărat un lucru bun. Așa cum îi spune și numele, este o esență pură de trandafiri și este imposibil să nu-ți placă. Trandafiri și nimic mai mult. Nimic sofisticat sau exotic, practic nu este o ”creație” ci doar un câmp de roze, un parfum liniar de la primele acorduri și până la sfârșit.
        Iar ultimul parfum din colecție (ultimul despre care vorbesc și în niciun caz ultimul pe lista mea de preferințe) este United Colors of Benetton Woman. Nu are niciun un nume (ce lipsă de imaginație!). L-am cumpărat fără să știu ce cumpăr la una din ofertele zilei pe strawberrynet și a fost foarte ieftin, vreo 30 de lei. Este incredibil cât de puternic miroase a portocale și mandarine, fără urmă din amărăciunea coajei  și ce senzație de curat lasă în urma lui. A fost o surpriză tare plăcută.
        Acestea sunt toate parfumurile pe care le am acum. Din păcate nu am unde să depozitez sticluțele goale și trebuie să le arunc pentru că altfel le-aș colecționa atât de frumoase sunt unele. M-aș bucura să-mi scrieți în comentarii care este parfumul vostru preferat. 

Share This:

Read More

Review loțiune de corp sub duș Nivea Q10

        Am promis că o să vă spun părerea mea despre loțiunea de corp sub duș de la Nivea și, după ce am folosit-o de câteva ori, sunt în măsură să fac un review complet. Când am auzit prima oară, în urmă cu doi ani, despre un lapte de corp care se folosește sub duș am fost mai mult decât reticentă și m-am gândit că nu am nevoie de așa ceva mai ales că avusesem o experiență destul de neplăcută cu un alt produs.
     Am crezut că este ceva similar cu uleiul pentru bebeluși de la Johnson & Johnson. Poate vă aduceți aminte reclama care promitea o piele fină nu doar pentru copii ci și pentru adulți dacă se aplică uleiul pe pielea udă… Așa am făcut dar mie nu mi s-a potrivit și nu mi-a plăcut. Îmi rămânea uleiul ăla pe piele fără să fie absorbit deloc, parcă eram o gogoașă…Și de-atunci mi-a intrat în cap că dacă pe piele există un strat de apă, acesta se comportă ca o barieră și nu lasă nicio loțiune să intre în profunzime. Așa că până de curând n-am vrut să încerc niciun fel de variantă in-shower body lotion.
       Dar, ca de obicei, m-am răzgândit chiar dacă de data asta mi-a luat ceva timp. Când am folosit loțiunea pentru prima oară nu știam exact la ce să mă aștept deși pe ambalaj sunt trecuți cei patru pași de urmat: te speli sub duș și te clătești în mod obișnuit, apoi aplici loțiunea, te clătești din nou, te usuci și gata. 
        Loțiunea are consistență destul de groasă, este mai degrabă o cremă decât un lapte, și deci nu curge ușor astfel încât să se risipească. Este de culoare albă cu mici particule aurii care dau senzația unei exfolieri ușoare. Mirosul este cel deja consacrat și foarte plăcut al brandului Nivea. Când am folosit loțiunea prima dată, simțeam un iz de mentă și nu-mi dădeam seama de unde vine. Abia mai târziu, am citit cu atenție pe ambalaj și am văzut că scrie că acele particule aurii conțin mentol. Efectul este extrem de răcoritor și mai ales vara pe caniculă cred că va fi minunat.
       Și pentru că am tot auzit de coenzima Q10 am căutat să văd ce este această miraculoasă substanță. Nu o să dau copy-paste la vreo explicație științifică, ci o să vă spun ce am înțeles eu. Este o substanță cu un rol asemănător vitaminelor dar este sintetizată în corp și este prezentă în toate celulele organismului. La nivel dermatologic, coenzima Q10 stopează procesul de îmbătrânire a pielii. Deci dacă specialiștii au constatat acest lucru eu zic să profităm de descoperire și să ne punem pe piele cosmetice care conțin Q10. 
      Pe scurt, această loțiune mi-a plăcut foarte mult și o să o folosesc în continuare. Lasă pielea hidratată fără însă a avea senzația de uleios sau lipicios, mirosul de proaspăt se păstrează aproape două ore și scutește timp mai ales atunci când suntem pe grabă. Iar dacă efectul de îmbătrânire a pielii este întârziat, cu atât mai bine, dar asta nu se poate constata decât de-a lungul timpului.
        Totuși, pentru că nu poate fi niciodată totul perfect, pentru anumite zone foarte uscate cum ar fi câlcâiele sau coatele este necesară în continuare o cremă de corp. 
          Pentru că îmi place să experimentez, am vrut să văd ce se întâmplă dacă folosesc loțiunea ca pe una obișnuită, adică pe pielea uscată. Concluzia este un big no-no! Nu intră deloc în pielea uscată, este proiectată pentru alt mod de utilizare și așa trebuie să rămână. Deci, așa cum scrie clar pe ambalaj, se folosește sub duș și apoi se clătește. Eu o recomand cu drag și cu mare sinceritate.
         

Share This:

Read More

Surpriza de la Nivea

      Când, vineri,  m-a sunat curierul să-mi spună că are un pachet pentru mine am fost foarte surprinsă pentru că nu comandasem nimic și, deci, nu așteptam vreun colet. Așa de curioasă eram încât l-am întrebat la telefon cine e expeditorul dar nu mi-a putut spune pentru că era la volan iar pachetul meu era în portbagaj. N-am avut încotro decât să aștept până am văzut cu ochii mei o cutie albastră, legată cu o fundă de satin, pe care era scrisă exclamația mea: WOW! Parcă-mi luase vorbele din gură 🙂
       Mi-am dat seama instantaneu că e de la Nivea pentru că de vreo lună văd în toate magazinele rafturile pline de cutiuțe alb-albastre însoțite de sloganul ”Testează crema cu efect WOW!”. E noua cremă, lansată în această primăvară, pe care am încercat-o de fiecare dată când am trecut prin Auchan, Carrefour sau Kaufland dar pe care nu am cumpărat-o încă. Mi-am zis că ar trebui să termin ceea ce am pe stoc înainte de a mai cumpăra ceva, deși tare mă mâncau degetele să o pun în coș. Asta da surpriză! 
       Așa de tare m-am bucurat de parcă ar fi fost ziua mea. Sau Crăciunul. M-am bucurat pentru produsele primite dar și mai tare m-am bucurat că celor de la Nivea le-a plăcut articolul meu. Înseamnă că l-au citit și scrierea mea a fost apreciată iar asta înseamnă o satisfacție care mă umple de self esteem. Pe românește, începe să-mi placă de mine din ce în ce mai mult 🙂 
        Am studiat conținutul pachetului și am zâmbit când am văzut loțiunea de corp hidratantă sub duș. Dacă nu mă înșel, cred că a apărut acum două veri și atunci am susținut sus și tare că eu nu am nevoie de așa ceva și că nu o să o cumpăr niciodată. Este o loțiune de corp care se aplică pe pielea udă (deci sub duș) și apoi se clătește. Zice-se că nu mai este nevoie de extra-hidratare, deci se poate renunța la clasicul lapte sau cremă de corp. Nu am încercat această loțiune până acum dar, drept să spun, intenționam să o cumpăr… ce să faci, cei născuți în zodia gemenilor obișnuiesc adesea să se răzgândească. După ce o să o folosesc promit să vă spun părerea mea.
        Când să pun lucrurile înapoi, am observat că mai era ceva, o carte care având exact aceeași dimensiune ca și fundul cutiei, se proptise între pereții acesteia și rămăsese prinsă acolo. 
        Cartea este dedicată tuturor celor care-și doresc să trăiască mai simplu, și deci mai bine din punct de vedere material, fizic, psihologic, spiritual, cu scopul de a-i ajuta să exploreze  imensul potențial pe care îl posedă. Exact pentru mine. N-am apucat încă să o citesc din scoarță-n scoarță dar am răsfoit-o și mi-a plăcut tot ce am găsit în ea. Este scrisă de o franțuzoaică stabilită în Japonia de peste douăzeci de ani și care este pătrunsă de maniera de viață a țării sale de adopție ce se bazează pe principiul mai puțin înseamnă de fapt mai mult.
        Nu sunt superstițioasă din fire dar uneori îmi place să cred în semne și dacă mă uit în urmă știu că au existat momente în viață când am fost nevoită să iau decizii grele. Când nu am fost sigură de ceea ce trebuia să fac, am amânat momentul așteptând să mi se arate un semn și întotdeauna acest lucru s-a întâmplat. Să nu vă imaginați că am așteptat semne divine, voci care să îmi șoptească pe ce drum s-o iau sau creaturi care să mi se arate în vis. Nu, de obicei semnele au însemnat oameni cu care am purtat o discuție, un film care mi-a transmis un mesaj sau pur și simplu o întâmplare văzută pe stradă. 
        Acum  nu este vorba de o decizie ci de o nouă etapă pentru că de mâine încep un job nou. Dacă aș fi făcut acest lucru mai des poate nu mi se părea o schimbare foarte mare, dar cum 20 de ani am lucrat în aceeași companie, să trec acum la cu totul și cu totul altceva e ca și cum aș merge în prima zi la școală. Totul va fi nou și foarte diferit de ceea ce am făcut până acum așa că sunt curioasă și nerăbdătoare să încep. Mi-am propus să am un nou mod de gândire și să decid cine vreau să fiu, nu mai vreau să acumulez energii negative ci să am o atitudine pozitivă orice s-ar întâmpla. Gândurile acestea le aveam clar conturate în minte iar atunci când am primit cartea de la Nivea am simțit că acesta este semnul care îmi confirmă că așa va trebui să gândesc de acum încolo.
        Nu așteptam un semn dar mă bucur că a venit și mă bucur că Nivea știe că doar aspectul exterior al unui om nu este suficient pentru a-l face frumos. Interiorul și modul în care își trăiește viața îl definesc cu adevărat. Sigur că în spatele brandului se află oameni și știu că un om care lucrează în această companie mi-a făcut această frumoasă surpriză dar, pentru că nu știu numele acelui om, eu o să spun acum
        Mulțumesc, Nivea! 

Share This:

Read More