Terapia prin shopping

        Cred că se face prea mult caz despre efectul negativ al terapiei prin shopping și, la fel cum te numești alcoolic doar dacă bei zilnic și în cantități prea mari, nu are nimeni dreptul de a te pune la zid dacă, din când în când, îți face plăcere să ieși la cumpărături fără un scop bine precizat. Bla-bla-urile astea cu falsa impresie de a-ți umple golurile din viață și din suflet cu obiecte cumpărate și ideea de a-ți acoperi depresia cu cumpărături inutile mi se pare valabilă doar pentru cazurile extreme care, cu siguranță, există dar să faci o generalizare doar pentru că cineva se bucură de sezonul reducerilor mi se pare exagerat. Atâta tam-tam este legat de acest subiect încât la un moment dat ajunge să îți fie jenă să recunoști că îți place să scotocești după mici comori prin magazine pentru că nu este deloc cool, nici trendy să pierzi vremea prin mall-uri sau să umbli cu  brațele pline de sacoșe de hârtie cu nume brand-uite. Să fii ironizat pentru că ești shopaholic este acum la mare modă.

       Și pentru că mie îmi place să fac cumpărături lucrul acesta mă doare. Și mă doare așa de tare, cam ca și când s-ar așeza o muscă pe spatele unui elefant. Drept pentru care recunosc că, deși am o tonă de cosmetice acasă, nu mă pot abține să nu trec periodic prin DM pentru o vizită de curtoazie. Efectiv acest lucru mă relaxează și cât stau acolo mi se limpezesc toate gândurile pentru că nu am în cap decât creme, parfumuri, rujuri și alte mici sulemeneli care îmi fac viața mutra mai frumoasă :) La fel de mult (sau poate chiar mai mult) îmi plac magazinele gen Accessorize sau Meli Melo sau orice alt loc unde se vând mărgele sau altfel de bobițe colorate. Șiragurile de mărgele, sclipiciul, glitterul, sideful, auriul și argintiul îmi dau instantaneu o senzație de bine și de bucurie că uit de orice necaz. Nu trebuie neapărat să cumpăr ceva, nu trebuie să scot bani din buzunar, îmi este suficient o ședință de window shopping ca să mă binedispun.

       Azi eram cam pleoștită, poate și din cauza vremii care arată ca o primăvară bolnăvicioasă, așa că am făcut o incursiune de vreo oră prin DM și am luat la rând toate rafturile, am testat tot ce era de testat, am citit etichete, am studiat pe toate părțile, am cercetat prețurile, am cerut lămuriri, m-am învârtit, mi-am băgat nasul peste tot și, deși nu intenționam să cumpăr ceva, tot am comis-o. Bine, nu am dat bani mulți, în primul rând că nici nu aveam iar, în al doilea rând, marca asta Balea, care cred că e marca lor proprie, este foarte ieftină. IMAG2906

       Am vrut să încerc sarea de baie pentru că părea foarte… apetisantă, să spun așa, cu cocosul acela desenat pe pliculeț dar s-a dovedit o apă de ploaie, deci nu recomand. Am turnat-o în apa din cadă și, deși granulele erau mov, apa nu s-a colorat și nici nu s-a simțit decât un vag miros de flori, nici vorbă de deliciosul cocos. Am remarcat doar o ușoară senzație de ulei dar mai degrabă aceasta a fost autosugestia mea. Pe scurt, frecție la un picior de lemn :) Bine că nu a costat decât un leu optzeci.

       Am folosit și scrub-ul care mi-a plăcut dar care nici pe departe nu este un produs luxury așa cum se laudă pe etichetă. Este mai degrabă eficient și atât. Nu prea se simte mirosul de vanilie și nu simți că te răsfeți atunci când îl folosești așa cum se întâmplă cu produsele de la Sabon, de exemplu. Dar mi-a plăcut pentru că este solid și nu curge în apă iar particulele exfoliante sunt exact așa cum trebuie: nici prea dure, nici prea fine. Cel mai mult mi-a plăcut crema de mâini care miroase superb, a violete, iar mirosul persistă pe piele mult și bine. Este suficient de hidratantă și se absoarbe cu totul în câteva clipe, merită să o încercați dacă vă place acest miros.

       Aceasta a fost mica mea distracție de astăzi, mâine nu cred că o să mă încumet să ies printre munții de zăpadă murdară și băltoace așa că o să stau la căldurică să frunzăresc magazinele online. Offf, societatea asta de consum ne mănâncă zilele :)

Share This:

Citește mai mult

Versace – Crystal Noir, gratis

        În urmă cu un an îmi făceam o listă de rezoluții pentru 2015, mai exact 10 la număr, iar dacă vreți să le vedeți, o puteți face aici. Evident că nu le-am dus pe toate la îndeplinire, cred că mi-au ieșit doar 5, dar de unul dintre obiective sunt tare mândră. Spuneam atunci că vreau să îmi fac o pușculiță în care să adun bani. Nu vorbesc de conturi de economii deschise la bancă, ci de o pușculiță adevărată în care să pun mărunțiș: un leu, doi, trei în fiecare zi, pe care să o deschid la sfârșitul lui 2015 și să îmi fac un cadou mie însămi. Sunt curioasă cât o să adun.

        Nu am avut chiar o pușculiță adevărată ci am improvizat una dintr-o cutie de ceai lipită cu bandă maro iar monedele le-am strâns pur și simplu într-o pungă. IMAG2866

        Interesant de aflat este că aproape toate monedele le-am adunat de pe jos, de pe stradă, de prin magazine și de prin locuri unde alții le aruncă fără să le pese sau, din cauza lenii, nu se apleacă să le ridice. Această nepăsare a semenilor mi-a adus într-un an considerabila sumă de 38.41 lei sub formă de metal. IMAG2870

        În pușculița de carton am găsit 233 de lei, bani pe care i-am adunat fără să fac nici cel mai mic efort și fără să simt nicio povară. Rest primit de la piață, câte 10 lei uitați prin buzunare, câte 5 lei găsiți prin mașina de spălat și așa mai departe.  Deci e vorba de bani cu care, cu ei sau fără ei, tot acolo ești și nu vorbesc acum de planuri de economii făcute prin conturi bancare ci de mărunțiș care la prima vedere pare nesemnificativ. Sunt bani pe care nu-i simți nici dacă îi ai, nici dacă nu-i ai dar puși unii peste alții la un moment dat încep să reprezinte ceva.

       Și lucrurile arată foarte bine atunci când te mobilizezi pentru o astfel de cauză așa că în ultima zi a lui decembrie am fost  la bancă, mi-am depus banii în cont și, fiind mai bogată cu 271 de lei, mi-am făcut cadoul la care visam de ceva vreme comandându-mi de pe strawberrynet.com Crystal Noir de la Versace, unul din parfumurile mele preferate.

versace

    Param-pam-pam! Pentru că n-am scos niciun ban din buzunar pot să spun că e pe gratis? Pot, bineînțeles :)

       Pentru 2016 mi-am propus același lucru dar de data asta voi folosi o pușculiță adevărată și voi avea tot timpul în cap gândul la economiile pe care le pot face datorită faptului că nu sunt fumătoare. Un pachet de țigări costă vreo 15 lei iar un pachet pe săptămână ar însemna, în decursul unui an, 780 de lei. E ceva, nu? așa că anul acesta, în decembrie, sper să găsesc acești bani în pușculița mea. De fapt, nu sper, ci sunt sigură că îi voi avea. Cine mai aderă la această idee?

Share This:

Citește mai mult

Cumpărături la Jumbo

        A spus cineva că lumea e dreaptă? Nu-mi aduc aminte, dar oricum l-aș contrazice. Deja aproape mă resemnasem la ideea că Ikea nu va deschide prea curând un magazin la Cluj dar acum nici Jumbo? Dar ce-are, domle, orașul ăsta de îl ocolesc magazinele? Și nici The Body Shop, alt preferat de-al meu, nu vrea să audă de Cluj dar cel puțin de aici se poate cumpăra online. Dar acum mi s-a pus pata pe Jumbo că de mult tare îmi doream să văd și eu cum e… mai bine nu știam, că acum regret și mai aprig că nu am un magazin aproape de mine. Vă spun doar că e de 100 de ori mai mare și mai bogat în comori decât mi-am imaginat.

        Îl ”știam” pe cel din Ploiești pe care îl văd de fiecare dată când mă întorc acasă cu mașina de la București. Dar îl văd doar din goana mașinii pentru că intrarea nu se face de pe autostradă deci oricum n-am fi avut cum să oprim. Visul de a vizita un magazin Jumbo mi s-a împlinit weekendul trecut când am fost la București și, în sfârșit, am ajuns acolo cu Cristina și Silvia. Am rămas surprinsă dinainte de a intra pentru că v-am spus, nu mă așteptam să fie chiar atât de mare. Este cât un hipermarket.

IMAG2647

        Pe mine magazinele astea care vând prostioare colorate, strălucitoare și cu mult sclipici mă scot din cea mai adâncă depresie. Într-o vreme intram la Meli-Melo și după ce îmi clăteam ochii timp de 15 minute cu mărgele și tot felul de alte bobițe din sticlă, plastic sau lemn, eram ca nouă. Dar Jumbo este deja la  cu totul alt nivel.

IMAG2650

        Firma este grecească și în România are 7 magazine care vând tot felul de nimicuri care îți îndulcesc sufletul. În perioada asta era plin, bineînțeles de decorațiuni de Crăciun care pe mine m-au dat gata încă de la intrare. Efectiv m-am simțit copleșită între atâtea globuri, moși, reni, crenguțe, fețe de masă, șervete, ghirlande, tăvi, boluri, castronele și brăduți de toate culorile. Dar acest prim raion a fost numai așa, de încălzire, ca să mă obișnuiesc cu ce va urma. Enorm de multe jucării, caiete, carnețele, agende, albume, creioane, lumânări, cutii, cutiuțe, coșuri, oglinzi, piepteni, rame, fundițe, panglici, baloane, cârlige, umerașe, prosoape, hăinuțe de copii, pușculițe, chestii pentru bucătărie, mape, cosmetice, tablouri, pungi, sticle, abțibilduri, brichete, brelocuri, agrafe… tot ce vă puteți imagina. Și chiar ce nu vă puteți imagina, cum ar fi, de exemplu, o husă pentru capacul de wc :)

IMAG2652

        Am stat două ore și jumătate în Jumbo, eu și Cristina am mai fi stat încă pe atât dar Silvia s-a plictisit de ros etichete și a început să dea semne de nerăbdare. Oricum, eu spun că a rezistat eroic având în vedere că are numai 6 luni iar antrenamentul de  acum n-o să-i strice în vederea ședințelor  de shopping de peste câțiva ani :)

IMAG2653 (1)

IMAG2654

        N-am cumpărat foarte multe lucruri pentru că mi-a fost greu să mă hotărăsc iar acum îmi pare rău că nu mi-am luat mai multe caiete pentru listele de anul viitor. Împreună cu Cristina, asta e tot ce am cumpărat:

IMAG2657

        Caietul pe care scrie Small Notes are paginile liniate cu roz iar bulinele de pe copertă sunt aurii și este absolut adorabil. Renii roșii sunt din ceramică și sunt suporturi de scobitori, castronașele pentru măsline sunt mai mult decât perfecte, cârligele de plastic le voi folosi pentru agățat rufele mici pe caloriferul din baie când le pun la uscat iar cele două cutii albastre sunt pentru sertarul de la birou, un fel de organizatoare. Cea mai tare invenție este însă suportul de rujuri care a costat 8 lei.

IMAG2696

       Dacă vă întrebați cumva de ce am nouă rujuri, vă răspund că nu am nouă rujuri, să știți că aparențele înșeală. Am mai multe :) dar 9 sunt în folosință curentă și acum, având acest suport, pot să le văd pe toate deodată și să aleg ce mi se potrivește pentru ziua respectivă. Îmi place de mor.

        Anul acesta am ales să renunț la bradul înalt până în tavan și mi-am cumpărat din Auchan un brăduț de 60 de cm care a costat doar 13 lei și are un suport tare simpatic, o buturugă mică. L-am împodobit într-o singură culoare, maro, și îmi place tare mult cum a ieșit, pare așa, mai natural, chiar dacă globurile nu sunt conuri, măcar păstrează culoarea originală. Am găsit la Jumbo globulețele astea mici, mici și mi s-au părut perfect adaptate dimensiunii bradului meu.

IMAG2701

        În poza de mai sus bradul încă nu e finalizat dar trebuie să mă credeți pe cuvânt că a ieșit foarte frumos mai ales după ce am pus și niște mărgele în nuanța cuprului.

        Am avut o experiență foarte plăcută la Jumbo și abia aștept să mai merg. Singurul lucru care m-a deranjat a fost faptul că angajații care mișunau printre rafturi nu te lăsau să faci poze de parcă ar fi fost vorba de un obiectiv militar. Dar, după cum se poate observa, am reușit să le înving vigilența :)

Share This:

Citește mai mult

Cadouri de neuitat

        În seara asta mă uitam la televizor, adică în direcția televizorului, că de fapt nu vedeam și nu auzeam nimic și, picându-mi ochii pe o carte din bibliotecă m-am hotărât să scriu o listă a celor mai frumoase cadouri pe care le-am primit de-a lungul timpului. Am stat puțin să cuget și prin minte mi-a trecut rapid, ca o săgeată, gândul că parcă am mai scris despre asta numai că pur și simplu nu mai țineam minte dacă doar am avut intenția sau chiar am concretizat. Jesus! mă lasă memoria îngrozitor. Am căutat pe blog și am găsit acest articol, scris exact în urmă cu un an despre mingea roșie cu buline albe și primul meu rimel. Deci se pare că în fiecare an la început de decembrie intru în atmosfera specifică și încep să mă gândesc la cadouri. Cele două de care v-am spus data trecută nu le mai trec pe lista de acum deși intră cu siguranță în top ten dar nu vreau să mă repet. Sunt cadouri primite cu diferite ocazii, nu neapărat de Crăciun, și care fie mi-au creat o emoție puternică pe moment, fie le-am îndrăgit din ce în ce mai mult pe parcursul timpului.

        O să încep cu Larousse-ul primit de Crăciun la începutul anilor 90 pentru că la vederea acestei cărți m-am hotărât să scriu lista de față.

IMAG2616

        Larousse-ul este un dicționar în limba franceză care are două părți distincte, prima este  un dicționar explicativ al cuvintelor, iar partea a doua, cuprinde o mică enciclopedie ilustrată și extrem de bine documentată. Pe vremea când nu exista internetul, Larousse-ul era un fel de google în care găseai aproape orice.

IMAG2631

        Numele vine de la Pierre Athanase Larousse (1817-1875), gramatician și lexicograf francez care a înființat editura Librairie Larousse  specializată în editarea dicționarelor și a enciclopediilor. Mi-am dorit enorm această carte care a fost foarte scumpă la vremea aceea când încă în România nu prea erau edituri, cărțile se aduceau din străinătate iar salariile noastre, în comparație cu valuta, erau mai mult decât mizerabile. M-am bucurat mult să primesc Larousse-ul și l-am folosit foarte mult și de nevoie dar și din pura plăcere de a-l răsfoi și de a găsi lucruri interesante.

        Ordinea în care o să înșir cadourile dragi mie  este absolut aleatoare, le scriu după cum îmi vin în cap, nu este neapărat o ordine a preferințelor. Un obiect pe care îl folosesc de 20 ani deși atunci când l-am primit nici măcar nu știam la ce se folosește, este sfeșnicul cu suport pentru difuzarea mirosului. Deci, după cum ați observat, nici acum nu știu cum i se spune dar oricine  se uită la poză își dă seama ce este.

IMAG2620

        L-am primit într-o iarnă de la niște prieteni plecați în Germania care mi-au adus și o sticluță cu un ulei esențial. La noi încă nu apăruseră astfel de obiecte așa că atunci când s-a terminat uleiul, evident nu am mai avut de unde cumpăra altul și, pentru că îmi plăcea foarte mult efectul pe care îl avea asupra aerului, am găsit o soluție de compromis. Turnam în recipientul de deasupra esență de vanilie, migdale, rom sau orice altă esență se mai folosea pentru prăjituri iar în casă mirosea de ziceai că atunci am scos tava din cuptor :)

        O carte care mi-a fost foarte, foarte dragă am primit-o când aveam vreo 9-10 ani de la nașa mea și de acolo am prins eu mare drag de limba engleză. Se numea English through Pictures and Games, avea desene și texte scurte iar la sfârșitul cărții erau prinse în plicuri separate 6 discuri de vinil pe care era înregistrat integral conținutul cărții

IMAG2632

        Am primit cartea într-o vară și toată vacanța am ascultat la pickup discurile până i-am înnebunit pe toți din casă. Știam toată cartea pe de rost iar toamna când am mers la școală profesoara m-a întrebat dacă am luat lecții pe timpul verii.

        Nu-mi aduc aminte să mă fi bucurat de haine în mod deosebit dar știu că mi-a făcut o plăcere deosebită să primesc la Sfântul Nicolae un mic șirag de perle. Scosesem din ghete toate dulciurile, tradiționalele portocale și nuieluța când mama m-a întrebat dacă am verificat bine să nu mai fi rămas ceva. Am mai băgat o dată mâna și am găsit mărgeluțele sidefate care mi s-au părut ca de prințesă. Era un șirag subțire care se prindea la baza gâtului, perlele din mijloc fiind puțin mai mari și mergând descrescător spre capete iar închizătoarea o mică bijuterie în sine, fiind încrustată cu strasuri. La 12 ani cât aveam nici nu-mi puteam dori ceva mai frumos.

        Un cadou de dată mult mai recentă este mașina de cusut primită de la soțul meu. A cumpărat-o dintr-un flea-market din Germania cu 10 euro.

IMAG2628

        Atâta am cusut la mașina asta, merge atâta de bine și atâtea lucururi frumoase am făcut cu ajutorul ei, că pe zi ce trece sunt tot mai încântată deși o am de 6-7 ani, cel puțin.

        M-am bucurat de L’Air du Temps ori de câte ori l-am primit pentru că este parfumul meu de suflet și nu o să mă satur niciodată de el.

IMAG2623

        Iar dacă este o ediție specială, cum sunt acestea de mai sus, plăcerea este cu atât mai mare. Pe astea le-am primit de la Cristina de Crăciun și de ziua mea.

        Și ultimul cadou de care o să vă spun este Kindle-ul pe care mi l-am cumpărat singură în sensul că eu am ales ce să-mi iau cu banii primiți de la unchiul meu.

IMAG2626

        Așa de mult mi l-am dorit și atâta m-am gândit dacă să dau 500 sau 600 de lei pe el (că vroiam neapărat Kindle și nu altă marcă) până când mi s-au oferit acești bani de ziua mea. Am știut instantaneu ce voi face cu banii și acum mă bucur enorm să îl am.

        La lista mea ar mai fi de adăugat și mobila de păpuși stil Ludovic al nu-știu-câtelea pe care am găsit-o sub brad când eram mică, și păpușa negresă cu turban pe cap și umbrela albastră… Vai, cum era să uit de prima mea umbrelă? Tot unchiul cu Kindle-ul mi-a cumpărat-o când încă nu eram la școală și am fost în al nouălea cer. Mie una albastră și surorii mele una roșie. N-a plouat deloc în vara aia deși mă rugam în fiecare seară să pot ieși cu umbrela la plimbare :)

        Am avut, ce-i drept puține, și cadouri care nu m-au încântat deloc, unele făcute doar așa, ca să fie bifată o obligație dar despre acestea o să vă spun altă dată. Până atunci, spuneți-mi voi care a fost cel mai frumos cadou pe care l-ați primit vreodată?

Share This:

Citește mai mult

Cumpărăturile lunii octombrie

        N-am fost prea cheltuitoare luna asta dar totuși s-au adunat câteva lucruri: cosmetice, ceaiuri, câteva fleacuri din Anglia și, bineînțeles, comorile de la Lidl. Mai sunt 4 zile din luna asta dar sunt sigură că nu mai fac nicio achiziție așa că am filmat un videoclip și vă invit, pe cei curioși, să-l vedeți.

Share This:

Citește mai mult