Prea multe poze

         Am sute mii de poze în calculator. Poze de familie, poze cu pisica, poze din vacante, de la evenimente, sarbatori, poze cu flori, poze când plouă, când ninge, selfie-uri, nici nu mai stiu ce am si unde le-am pus desi incerc sa fiu cât de cât ordonată si sa imi fac foldere separate pentru fiecare set. Dar nu ma uit aproape niciodată la ele pentru ca sunt muuult prea multe si întotdeauna ma pierd cautand ceva si găsind altceva de care uitasem.

         În schimb imi place sa ma uit la poze în dulcele stil clasic adica la poze pe hartie. Si nu doar intr-o seara geroasa de iarna cand o sa fiu bătrână… cum sună clișeul. Imi place acum, intr-o zi frumoasa de vara. Nimeni nu o sa aiba rabdare sa se uite la 500 de poze din ultima vacanta la mare, nici macar tu. Si nici la alte 300 de poze de la nunta la care tocmai ai fost naș sau la 100 de poze (aproape identice intre ele) cu bebelușul tău la vârsta de 2 luni. Iar tu nu o sa gasesti ”poza aia faină” cu prietenul cel mai bun  de la un revelion de-acum câțiva ani între alte câteva sute de poze din calculator.

         Ca sa nu mi se întâmple asta eu imi printez pozele. Sigur ca nu pe toate, le selectez pe cele care imi plac cel mai mult. Dupa fiecare vacanta aleg cateva (10-12, 15 maxim) pe care le pun pe hartie. E adevarat ca este foarte, foarte greu sa fac alegerea dar dupa cateva ore de deliberări cu mine însămi mă hotarasc. Și cele cateva poze isi gasesc apoi loc in albume colorate si decorate cu tot felul de mărunțișuri.

         Am inceput sa fac scrapbooking inainte sa stiu ce inseamna. Scrapbooking-ul este un hobby care are la baza fotografii adunate in albume in jurul carora se lipesc diverse decoratiuni sau suveniruri care au legatura cu poza respectiva si creeaza o mini-poveste in jurul acesteia. Ca multe alte lucruri care imi plac, acest hobby a venit din America si este extrem de răspândit acolo.

          Imi place sa adun flecuștețe care imi spun ceva sau de care mă leagă amintiri frumoase. Si cel mai simplu mod de a nu le pierde este sa le pun intr-un  album alaturi de pozele de care se leaga.  Harta Croației (cu lista tarifelor la trecerea prin tuneluri) am decupat-o de pe un pliant turistic si am lipit-o pe ultima pagina din albumul dedicat acelei vacanțe.

         Îmi aduc aminte cu mai multă placere de excursia la Viena cand revăd biletul de avion, cardul de turist si un bilet de intrare la muzeu:

          Oricat de frumoase ar fi pozele pe care le fac cu aparatul  meu nu se compară cu cele facute de profesionisti si atunci imi place sa le intercalez cu  vederi cumparate din locurile pe care le-am vizitat. Mi se pare că arată foarte draguț:

         Nu am albume doar cu poze din vacante, am si poze de familie. Odata la cateva luni sau odata pe an procedez la fel, aleg (cu mare greutate) 10 poze reprezentative, le printez si le pun in album in continuarea celor de anul trecut.

         Zilele acestea Facebook-ul a fost plin de imagini de la serbarile scolare, de la absolviri de gradinițe, clase primare, licee sau universitati. Cred ca pozele acestea ar arăta foarte bine în albume alaturi de o lucrare de control notată cu ”fb”, de legitimatia de intrare la biblioteca, de o floare presata din buchetul primit la festivitate sau, de ce nu, de o fițuică rătăcită și care, evident, nu a fost folosită niciodată 🙂