Noul meu blog

        Mai în glumă, mai în serios, mi-am dorit să devin blogger profesionist chiar dacă nu știu exact ce înseamnă asta. Ceea ce însă știu cu siguranță este că un profesionist adevărat ar trebui să scrie pe propriul domeniu (.com, .ro, .eu, .info) și nu pe o platformă gratuită așa cum este blogspot.  Adică așa am auzit prin târg și mi s-a părut logic și de bun simț,  drept pentru care când am fost întrebată ce îmi doresc de ziua mea, am știut exact ce vreau: să mă instalez pe moșia proprie care se cheamă ioanaspune.ro. Și dorința mi s-a îndeplinit, domeniul  fiind de acum al meu pe viață.

       De aici au început însă complicațiile. Mi-a fost foarte greu să găsesc pe cineva să mă ajute să migrez, adică să mut, conținutul vechiului blog pe noul domeniu. Eu nu știu să fac asta chiar dacă există enșpe mii de tutoriale pe youtube. Probabil că pentru cineva care a făcut acest lucru de multe ori, e o treabă de juma de oră sau poate nici atât. Chiar dacă așa pare, nu e totuși floare la ureche pentru că aparențele înșeală. În spatele acelei jumătăți de oră stau de fapt zile întregi de învățat, experimentat și testat. Ca în orice domeniu, e vorba de experiență. Privind de pe margine, pare ușor. Poate ați văzut băieții aceia care întind blatul de pizza cu o dexteritate de jongler, făcând un cerc perfect, subțire și aproape transparent în timp ce fac spectacol. Aruncă aluatul în aer, îl prind înapoi cu o singură mână, îl învârt pe un deget, îl întorc pe toate părțile alungindu-l și sucindu-l ca într-o joacă de copil. Pare simplu, nu? Încercați să faceți asta acasă, pe masa din bucătărie și pentru început o să vă alegeți numai cu bucăți de aluat rupte și făină împrăștiată peste tot.

        Așa și cu blogul meu.  Nu am avut nici puterea, nici timpul, nici dispoziția să o iau de la începutul începuturilor așa că am apelat la un specialist. Prima încercare am ratat-o cu succes. Am început o corespondență pe mail cu cineva care se lăuda pe site-ul propriu că face acest lucru de mulți ani și că are doar clienți mulțumiți. Am scris și am așteptat răspuns dar nimic. Am presupus că mailul meu a intrat în spam și am scris a doua oară. Da, se poate  ”scumpa mea”, așa mi-a răspuns. Probabil nu ți-am văzut primul mail pentru că primesc  enorm de multe mailuri și sunt cam zăpăcită. Serios?? Pff, oare peste ce profesionist am nimerit?  Toată treaba mă costa 30 de dolari, mie mi s-a părut un preț rezonabil, am zis ok și mi-a spus că o să-mi trimită factura urmând să stabilim cum facem cu schimbul de parole.  Au trecut vreo trei săptămâni de atunci și încă aștept factura. Glumesc desigur pentru că mi-am dat și eu seama că de unii numai gura e, așa că am apelat la prieteni  și din unul în altul am ajuns la Damian căruia îi mulțumesc pentru ajutor.

        Sunt acum migrată și fericită posesoare de blog pe domeniu nou-nouț. De fapt nu știu dacă fericită e chiar cuvântul potrivit. Mai degrabă  un fel de fericito-disperată pentru că nu prea știu de unde să mă apuc. Deocamdată nimic nu-mi iese. Cred, adică sper, să pot publica acest articol. Pare simplu. La fel de simplu pare și să schimbi puțin aspectul blogului. Am modificat puțin culorile. În preview totul pare ok dar  nu găsesc nicăieri opțiunea/ butonul /ceva unde să scrie apply. De aseară caut. M-am culcat cu niște draci de-mi venea să trântesc ceva. Nu pot să înțeleg expresia ”fericiți cei săraci cu duhul” că eu dacă nu înțeleg ceva intru în depresie.

        Meniul  din spatele blogului e jumătate în română, jumătate în engleză. La prima vedere ai zice că dacă e în limba maternă îți vine mai ușor. Mie, nu. Chiar deloc. De 20 de ani tot ce e legat de calculatoare pentru mine e în engleză. La un moment dat, tot ieri, am căutat pe google translate cum se traduce antet. Header! Parcă m-am prostit. Păi dacă îmi zicea așa de la început, știam din prima 🙂 Că doar cu header și footer lucrez în word de când mă știu. Da, cele mai multe cuvinte îmi vin mai ușor în engleză. Trebuie să fac cumva să aduc totul înapoi în engleză, mi-ar fi mai ușor și pentru tutorialele care îmi arată cum să fac una-alta.

       Acum am emoții. Acesta este primul articol pe noul blog și parcă sunt în prima zi de școală. Să văd acum dacă pot să inserez  linkul și să văd dacă găsesc editorul de texte apoi încep din nou săpăturile pentru schimbarea culorilor. Urați-mi noroc 🙂