7 verbe pentru 7 zile #20

        Am avut o săptămână plină și caldă, cu zile lungi de vară în care ai timp să faci o mulțime de lucruri și nu m-am plictisit deloc.

  • Am revenit acasă după călătoria în Anglia unde m-am simțit mai bine ca niciodată (cred că și vremea excelentă a contribuit la asta). Înainte să plec, o mulțime de oameni mă întrebau despre cum îi merge lui Cristi, unde stă și cum se descurcă așa că am făcut un filmuleț despre condițiile de locuit de acolo, filmuleț pe care îl puteți vedea aici.
  • Mi-am încălcat promisiunea de a nu mai cumpăra niciun fel de cosmetice cel puțin două luni pentru că deja am un stoc uriaș însă nu m-am putut abține când am văzut în Kauflandf săpunurile adorabile de la  Le Petit Marseillais :) Și dacă tot am luat un săpun, am zis că pe lângă el merge și un balsam de păr că nu am niciunul ca lumea, în ultima vreme numai peste produse mizerabile am dat. Și, în afară de asta, mi-am dat seama că nu pot trăi fără săpun solid, oricât de frumos colorate și mirositoare ar fi cele lichide. Nimic nu se compară cu senzația de curățenie pe care ți-o lasă un săpun ușor abraziv pe care îl treci dintr-o mână în alta frecându-l de piele până face o spumă densă care curăță toate bacteriile și murdăria din lume. Săpunul acesta nou este cu migdale dulci iar când te speli cu el,  miroase mai frumos decât într-un laborator de cofetărie.le petit
  • M-am înduioșat teribil aflând că actorul care l-a jucat pe Winnetou, Pierre Brice, a murit. Bine, a murit acum un an, pe 6 iunie 2015, dar eu abia acum am aflat. Winnetou a fost primul film pe care l-am văzut la cinematograf și mi-l aduc perfect aminte deși nu aveam decât 3 ani. Țin minte până și drumul de acasă până la cinematgraf cu autobuzul, cu tata de mână, și rochița de catifea roz cu care eram îmbrăcată și ghetuțele albe la care mi se tot desfăcea un șiret. Tata mi-a spus că mergem la matineu iar eu am crezut, ani de zile, că matineu înseamnă sala de cinema :) Figura lui Winnetou împodobită cu penele acelea colorate, semnalele pe care indienii le făceau cu fumul, galopul cailor și stâncile spectaculoase din film le am pe retină de parcă le-aș fi văzut ieri. Aș putea oricând să revăd filmul dar nu vreau să-mi distrug amintirea aceasta minunată pentru că sunt sigură că astăzi o astfel de producție nu m-ar mai impresiona deloc.
  • Am mâncat mult pepene, și galben și roșu, adică lebeniță. Cred că aș putea trăi o săptămână numai cu lebeniță fără să simt nicio frustrare atât de mult îmi place.
  • Mi-am spălat (în sfârșit) pensulele de machiaj, lucru pe care îl tot amân de nu știu când. Știu că par multe dar nu am două la fel și nici măcar două asemănătoare. Fiecare este diferită și nu se pot înlocui una cu alta :)pensule ioana spune
  • M-am scârbit de toată golănimea care a ajuns în funcții înalte auzind încă un caz, cel al lui Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR care a luat mită un milion de euro. Nu o mie, nu zece mii, nu o sută de mii ci un milion! Este atât de revoltător ce se întâmplă în jurul nostru cu aceste haimanale înhăitate într-o rețea care care nu ține seama de partide sau idealuri politice ci doar de lăcomie și nesimțire încât mă indispun de fiecare dată când deschid televizorul să văd știrile.
  • N-am fost de acord , nu sunt și nici nu voi fi cu ideea de a aduna din donații 6 milioane de euro pentru Cumințenia Pământului. Și asta nu pentru că nu aș prețui arta ci pentru că guvernul ne ia din nou de proști. Adică să punem noi mână de la mână și să dăm sms-uri iar în timpul ăsta să uităm că ne mănâncă viermii în spitale și că zeci de mii de copii abandonează școala pentru că părinții nu au bani de caiete. Da’ de ce să nu luăm milionul de la Olteanu și alt milion de la Oprescu și de la Udrea vreo două și poate contribuie și Hrebenciuc cu ceva mărunțiș și uite-așa în două zile am avea Cumințenia la noi în muzeu. Că ăștia arestații stau câteva luni după gratii (sau poate chiar acasă că doar judecătorii resping cererile procurorilor), își dau ochii peste cap, își trimit avocații să mai dea niscaiva declarații despre nevinovăția lor, mai fac două-trei valuri în presă și rămân bine-merci cu banii la teșcherea.

       Da, m-am enervat. Voi ce părere aveți despre campania de adunare de fonduri pentru sculptura lui Brâncuși. Ați dona? sau ați donat deja?

Share This:

5 păreri despre “7 verbe pentru 7 zile #20

  1. subscriu la ce spui despre cumințenia pământului. refuz să donez pentru asta, prefer de pildă- și exersez de o vreme- adunatul restului de prin buzunare, portofel, într-un coșuleț (monede, bancnote de un leu). la 1 septembrie vreau să-i schimb și să-i donez la hospice. sau la vreo fundație pentru copii, pentru rechizite, tocmai pentru că știu că acolo chiar contează.

    1. Știu o grămadă de oameni care nu se dau niciodată în lături când e vorba de a dona pentru un scop umanitar chiar dacă nu îi dau banii afară din casă dar asta cu sculptura mi se pare o aberație.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *