frizerie

Ce este mai scump în Anglia decât în România

        Cam totul :) Dar pentru unele lucruri diferența este mai mult decât semnificativă și pentru cineva care nu locuiește acolo (așa ca mine) aceste deosebiri sar în ochi. Ca să nu mai spun de faptul că orice preț în lire îl transform imediat în lei.

        Primul lucru de care m-am lovit când am pus piciorul pe tărâmul Angliei a fost în mod evident, transportul. În ultimii ani companiile aeriene low cost au scos pe bandă rulantă oferte după oferte și nu o dată mi-am luat bilet de avion Cluj-Londra cu 129 de lei. Mai ieftin de atât cred că ar fi și imposibil. Numai că aeroportul e de fapt la Luton iar Luton nu e Londra și mai mult de atât, Londra nu înseamnă toată Anglia. Ca să ajungi în alt oraș trebuie să iei autobuzul sau trenul. Aeroportul din Luton nu are legătură directă cu vreo gară (Luton e un orășel și sunt sigură că are gară chiar dacă eu nu am văzut-o dar peroanele din fața ieșirii din aeroport sunt doar pentru autobuze). Deci ca să mergi mai departe trebuie să iei autobuzul. Pentru mine ”mai departe” înseamnă Coventry adică 130 de km spre nord. Până anul trecut, biletul de autobuz era 16,50 lire și mi se părea mult. Începând de anul acesta e 22 de lire și nu mai zic nimic pentru că e exact cât avionul. Scump, dom’le, scump!

        Amenzile sunt de asemenea foarte mari. Nu știu alea de circulație la ce cote ajung, oricum polițiștii nu au target ca la noi și deci scopul nu este să dea amenzi doar de dragul de a șicana lumea sau de a aduce bani la buget. Scopul este să se asigure că lumea respectă regulile astfel încât să fie cât mai puține accidente. Radarele sunt obligatoriu semnalizate și trebuie să fii nebun să  nu reduci viteza când știi că te filmează. În schimb știu cât sunt amenzile pentru stăpânii de câini care nu curăță după animal. Ajung până la 1000 de lire și asta scrie cu vopsea albă pe toate trotuarele! Cu siguranță legea se aplică pentru că eu una n-am văzut rahat de câine nicăieri deși cred că tot al doilea englez își plimbă animalul pe stradă și by the way, cel mai adesea animalul este un french bulldog. Nu știu de ce le place atât de mult rasa asta îmbufnată din naștere :)

        Un alt subiect sensibil sunt asigurările pentru mașină care te lovesc din plin. Încă n-am reușit să descifrez misterul după care se calculează prima de asigurare, oricum ce este sigur este că nu se ia în calcul vechimea permisului de conducere decât pe perioada rezidenței în UK. Deci poți tu să fi condus 25 de ani în România fără niciun accident că pe englezi nu-i interesează. Ai permis englezesc de 5 luni? Te iau de nou. Iar la o mașinuță obișnuită asigurarea poate urca uneori până la 180-200 de lire pe lună. Iar asigurarea e pe șofer, nu pe mașină ca la noi (ceea ce mi se pare logic!). Dacă vrei ca în afară de tine să mai conducă și altcineva mașina, plătești suplimentar. Dar costă așa de mult că nu vrei :)

        De chirii nu mai spun nimic pentru că toată lumea știe că sunt printre cele mai mari din Europa. Interesant este însă că pe lângă chirie  se plătește impozit pe locuința închiriată și acesta nu este deloc ”simbolic”. Deci ca să fie clar, impozit plătește și proprietarul (ca peste tot în lume) dar și chiriașul. De exemplu soțul meu plătește lunar un impozit de 50 de lire și are doar o cameră de vreo 30 de metri pătrați și o baie. E drept că impozitul ăsta include și colectarea gunoiului dar tot mi se pare mult.

        Serviciile sunt iarăși mult mai scumpe ca la noi. Nu găsești un tuns de bărbați sub 10 lire și asta la  frizeriile de cartier unde nici nu apuci bine să te așezi pe scaun, brrr-brrr de două ori cu mașina de tuns, te mai gâdilă trei secunde cu peria pe ceafă și thank you very much, vă mai așteptăm pe la noi. La un salon mai de doamne-ajută prețurile cresc considerabil așa că o mică investiție într-un aparat de tuns ca cel de aici se amortizează cât ai zice pește. Cu toate astea frizeriile  nu duc lipsă de clienți și găsești una la tot pasul. În Coventry există o stradă, una dintre cele mai vechi din oraș (Far Gosford Street se numește), unde cred că tot a doua ușă e intrarea într-un barber shop. Și de câte ori am trecut pe acolo toate barber shopurile astea erau pline de clienți care așteptau, mai ales acum când tineretul e înnebunit după moda bărbii de trei zile care trebuie întreținută ca să arate cool în orice moment. 8 lire și în câteva minute barba e frumos aranjată :) Frumusețea cere sacrificii inclusiv financiare deși soluția mai ieftină s-ar putea găsi aici. frizerie

        O manichiură obișnuită costă de la 12 lire în sus deși în multe locuri am văzut scris că acest tarif nu include cuticulele. Ce-o mai fi însemnând și asta, nu știu… adică doar să-ți vopsească unghiile cu o ojă care se duce în câteva zile să dai 60 și ceva de lei? pentru că dacă vrei gel costă cel puțin 25 de lire. Mi se pare de-a dreptul prohibitiv dar, na, netrăind acolo probabil că văd lucrurile dintr-o altă perspectivă.

        Revenind la lucruri mai puțin frivole, din punct de vedere al muzeelor Anglia este țara extremelor. Sau intrarea e foarte scumpă, sau e complet gratis. Cred că nu mai există țară în Europa în care să fie atâtea muzee deschise publicului în care accesul să fie liber. E adevărat că peste tot sunt anunțuri care te îndeamnă să faci donații dar nu e obligatoriu. Am vizitat astfel de muzee în toate orașele Angliei, nu doar în Londra. Unele sunt de-a dreptul uriașe și nu-ți ajunge o săptămână să vezi toate exponatele. În schimb își scot pârleala acolo unde se plătește și te taxează lejer cu 20 de lire să intri într-o catedrală  sau cu 30 de lire să caști gura într-un castel înfrigurat.

        Totuși sunt și unele chestii care sunt mai ieftine în Anglia decât la noi ca de exemplu multe haine sau cosmetice dar despre asta într-un alt articol. De fapt cred că aș putea scrie o carte întreagă despre câte chilipiruri am găsit în călătoriile mele :) Și poate chiar o s-o fac.

Share This:

8 păreri despre “Ce este mai scump în Anglia decât în România

  1. Eu am fost de 2 ori in Londra si mi s-a parut „outrageous” de scumpa :). Dar tot mi-as dori sa locuiesc acolo 😉

    Cu produsele mai ieftine la noi am putea face o mica bisnita si sa le livram acolo. De ex. eu transport miez de nuca si miere 😀

  2. In Anglia n-am ajuns niciodata, am evitat aproape mereu aceasta destinatie, pentru ca am ramas cu ideea ca este foarte scumpa. Totusi, mi-as dori sa vizitez candva Londra. :)

  3. Si in Franta sunt impozite locale , pt orasul in care stai, deci nu conteaza daca esti proprietar sau locatar.
    Ca asigurare de masina, eu am una simpla de 15 euro , dar n-am multe garantii(asa si am ales-o) in schimb sotul-sotia pot sa o conduca, iar copiii au dreptul, insa daca o lovesc nu suntem rambursati f bine.

  4. Eu credeam ca asa e peste tot. Daca n-ar fi, de unde ar avea bani orasele? Nu m-am gindit cum e in Romania. Toate orasele au: cele in care sunt multe magazine sau industrie (deci isi iau banii de acolo), au impozite locale mici pentru locuitori, care n-au, mai mari. La noi e cam o mie pe an( intra acolo si taxa pentru televizor). La proprietari se adauga taxa funciara, adica impozitul pe casa, apart… La Paris impozitul local e simbolic, citiva euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *