feedback-1311638_640

Ce nu-mi place să văd pe Facebook

        Îmi place Facebook-ul și spun asta de la început ca să fie clar de ce parte a baricadei sunt. Cu toate astea nu sunt dependentă de el chiar dacă verific de câteva ori pe zi cine ce-a mai scris, ce poze și-a mai făcut sau pe unde și-a dat check-in. Dacă se întâmplă să fiu într-un loc unde nu am conexiune la internet sau pur și simplu să am altceva mai important de făcut, nu intru în sevraj și aștept condiții prielnice pierderii de vreme fără însă să mă obsedeze acest lucru.

        De fapt nici nu știu dacă e corect să numești ”statul” pe Facebook pierdere de vreme. Pentru mine cel puțin e mai degrabă un mod de relaxare, un loc unde găsesc lucruri drăguțe, linkuri care mă duc la articole interesante (sau magazine de care nu știam – ha-ha!), unde socializez, unde aflu știrile în timp real, unde mă amuz și unde nu mă simt singură niciodată. Dacă nu mi-ar plăcea ce găsesc pe Facebook n-aș mai sta că doar nu mă ține nimeni cu forța. Cu toate astea, există și câteva lucruri care mă calcă pe nervi și de care încerc să scap iar de cele mai multe ori reușesc printr-un simplu unfollow. Dar scap de unul și apare altul :)

        În primul rând mă enervează cei care țin neapărat să-și exprime părerea despre absolut tot ce se întâmplă în lumea asta și să pară că sunt la curent cu orice eveniment începând de la demersurile pentru instaurarea păcii în Orientul Mijlociu, tranzacțiile pe bursă din industria navală sau apariția noului virus gripal H3N2. Postează constant, ca niște eminențe cenușii ce sunt, despre orice s-a întâmplat pe mapamond în ultimele 24 de ore. Iar dacă ar fi numai asta mai treacă-meargă, dar fiindcă se cred doctori docenți în toate domeniile, intervin în orice discuție lăsând comentarii întotdeauna împotriva curentului. Orice spui, ei sunt gică-contra  și chiar și atunci când de fapt susțin aceeași idee cu tine, nu știu cum fac dar reușesc să te contrazică și sunt în stare să meargă până în pânzele albe numai să aibă ultimul cuvânt.

        Îmi displac apoi cei care share-uiesc în exces tot ce prind, de obicei fără să adauge nici măcar un cuvințel ca să știi despre ce e vorba în filmulețul pe care tocmai ți l-au băgat sub nas. E de râs, e de plâns, e vreun accident sau poate ceva spectaculos, e vreo minune a naturii sau una inginerească? N-am avut și nici n-o să am vreodată curiozitatea să dau click pe o ghicitoare. Ca să nu mai spun de clipurile care îți impun să dai like and share ca să se deschidă! Eu aș interzice sistemul, cum  să spui că-ți place ceva înainte să vezi despre ce este vorba??

        M-am îndepărtat de obsedatele de selfie-uri. În lista mea de prieteni n-am avut decât fete care-și puneau din minut în minut poze cu mutra lor văzută din același unghi modificat doar cu două grade dar știu că sunt și persoane de sex masculin care adoră să se vadă pe pereții Facebook-ului. Mă plictisește de moarte chestia asta și nu-mi vine să dau niciun like la (aproape) aceeași poză văzută de enșpe mii de ori.

        À propos de like-uri, am câțiva prieteni pe care îi cunosc și în viața reală care nu mi-ar da un like nici dacă i-aș plăti. Cred că știți genul, e imposibil să nu-l fi întâlnit vreodată la serviciu sau la școală sau chiar în familie, genul care nu ți-ar spune că îți vine bine noua ta rochie sau că îi place tunsura pe care ți-ai făcut-o nici dacă l-ai pica cu ceară. Poa’ să-ți intre copilul primul la liceu  sau să ia locul I la olimpiada de biologie că n-o să auzi felicitări de la el în vecii vecilor. Despre ăștia vorbesc. Ei sunt cei care simt că le-ar pica un deget dacă ar apăsa o tastă care ar duce la un like. Până la urmă e o dovadă de simpatie și nimic mai mult iar numărul de like-uri nu e limitat ca punctele la Eurovision. Poți să fii mai generos ca Becali că n-o să ajungi niciodată la fundul sacului.

        Pe de altă parte nici like-urile împrăștiate ca florile de cireș în bătaia vântului nu mă încântă absolut deloc ba chiar mă simt ridicol când cineva care tocmai a ”apreciat” un articol de-al meu share-uit pe Facebook mă întreabă ulterior despre ce am scris. Cum se poate să-i fi plăcut dacă habar n-are despre ce este vorba? Asta se cheamă politețe sau ce?

        Alt lucru care nu-mi place este  misterul. Adică îmi place dar numai în filmele sau romanele polițiste. De ce ar pune cineva un status în care să scrie că e la Spitalul din Cuca Măcăii așteptând la urgențe și… atât? Doar ca să primească o sută de aprecieri și o mie de comentarii gen ”sper că ești bine”, ”ce-ai pățit”, ”însănătoșire grabnică” și alte baliverne… Dacă cineva vrea să aflăm cu toții despre starea sa de sănătate să dea, dom’le, toate detaliile și să nu ne fiarbă de îngrijorare cu toate că eu consider că dacă încă îi arde de Facebook nu e chiar așa de grav :)

        Enigmatice sunt și multe poze cu piscine/ valuri/ palmieri/ plaje în care singurul indiciu care ni se oferă este titlul ”Album Vacanța 2016” sau 17. De ce nu trebuie să știm unde au fost făcute? Protagoniștii sunt cumva spioni sub acoperire? Sau e o vacanță clandestină? Sau doar sunt eu prea curioasă obișnuită fiind cu explicațiile pe care le găsesc sub pozele pe care cu generozitate le împărtășește un domn care habar n-am cine este și deși am întrebat o mulțime de oameni din cei 167 de prieteni comuni, nimeni nu-l cunoaște în realitate.

        În orice caz îl urmăresc cu mare plăcere pentru că de la el am aflat o mulțime de lucruri interesante despre locurile prin care a umblat. De exemplu, și habar n-am avut până acum, faptul că termenul ”mausoleu” vine de la numele regelui persan Mausollus care guverna o provincie din sud vestul Turciei de azi iar mausoleul de la Halicarnas, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, a fost construit în memoria lui. Și uite așa, domnul  de care vă spuneam, mi-a stârnit pofta de o nouă excursie și, deși am spus că nu mai merg niciodată în Turcia, am început să mă uit după oferte de cazare in Bodrum (pentru că așa se numește acum anticul Halicarnas). Și tot datorită pozelor postate de el îmi doresc acum și o vacanta in Mallorca. Dar să nu ne îndepărtăm de la subiect.

        După cum spuneam, tot ce e mister și suspans, adică statusuri de genul următor, mă enervează:  Aș vrea ca cineva să fi fost cu mine acum… Azi s-ar putea să fie o zi specială… Am auzit un zvon care mi-a dat de gândit… Dragilor, dacă atunci când deschideți Facebook-ul găsiți întrebarea What’s on your mind? (La ce te gândești) și o găsiți de fiecare dată, să știți că nu e obligatoriu să răspundeți decât dacă aveți într-adevăr ceva de spus. Dacă nu… știți voi, tăcerea e de aur :) Mă opresc aici ca să nu spuneți despre mine că sunt dificilă deși aș mai avea câteva puncte de atins. Hai totuși să vă mai spun unul. Mesajele de la necunoscuți: Bună, ce faci? Ce poți să răspunzi la o astfel de întrebare? Bine, așteptam să mă bagi în seamă :)

        Acum o să vă întreb pe voi ce vă enervează la Facebook? Să nu-mi spuneți că nimic… feedback-1311638_640

 

 

Share This:

31 păreri despre “Ce nu-mi place să văd pe Facebook

  1. Pe mine mă enervează maxim postarile cu rugăciuni …Dacă vreau sa mă rog, mă duc la biserica . Și mă mai seaca maxim postarile gen : Copii mei sunt viața mea, fiți fericiții. ..etc

  2. Așa e. Subscriu la toate punctele. Agresivitatea, violența verbală gratuită m+au determinat să-mi anuluez ceva prietenii de pe aici.
    Cel mai mult mă necăjesc prietenii din realitate care stau, te urmăresc îndeaproape, dar nu ți+ar da nici morți, niciodată, un semn că au fost acolo. Mi pare urât precum uitatul pe gaura cheii. Și când îi întrebi, răspund calin „aa, da’ eu nu-s cu feisbucu’!” Dar apoi au mereu ceva de comentat la adresa ta în lumea reală, in cercurile de cunoscuți. Cum se numeste asta? Bârfă parcă?
    Am să distribui postarea ta, adică am să bat șeile ca să priceapă caii :)

  3. O si cate nu ma enerveaza pe facebook!!!
    1.Prietenii aia falsi care iti zic „vezi ca am pus o noua poza pe Facebook, da si tu un like”, mai nou iti cer si inimioara ca doar poza e „superba vezi Doamne”.
    2. Atunci cand cineva vrea sa iti scrie un comentariu frumos la poza, dar nu cunoaste nici macar literele( de plans). Bineinteles ca sterg acele comentarii, nu conteaza de la cine le-am primit.
    3. Prietenii aceia care iti dau like pe facebook, dar in realitate nici nu te saluta pe strada.
    4. Sinceritatea. Daca ii spui unei persoane ca nu iti place poza ei, esti blocat direct, fara discutii.
    5. Nu imi place sa cersesc like-uri. Nu conteaza daca la o poza foarte frumoasa am 30 sau 2 like-uri. Important este sa-mi placa mie, restul e bonus.
    PS.M-am lasat si eu de mult de selfie-urile la profil. Va pup :*

    1. Nu mă deranjează selfie-urile atâta timp cât există o limită, dar când vezi că tot din 2 în 2 ore apare altă poză parcă te mai și saturi…

  4. Ma enerveaza cand se pun poze din acelea lacrimogene cu cate o zicere inteleapta, gen poptamas, la unele chiar nu m-am abtinut si am si scris vreo doua rautati. Zau ca unii de-abia acum descopera apa calda si mersul pe jos. Sau mai sunt barbati care distribuie chestii despre cum trebuie sa fie femeia ideala, cum trebuie sa-si sustina ea partenerul indeferent cat de tembel e ala. Sau alea despre dragostea eterna si neconditionata sau alea cu nu-i nimic ca n-avem bani, sanatosi sa fim. Maiculita, simt ca innebunesc de atata ipocrizie!
    Da, am si prieteni care nu reactioneaza de niciun fel, indiferent ce pun, desi le-am sugerat de vreo doua ori ca m-ar ajuta cate un like la articolele de pe blog. Cunostem genul.

    1. Ahhh, citatele morivaționale care curg din înțelepciunea populară :)))) Și alea care sunt puse în gura unor personalități care cel mai probabil n-au nimic de-a face cu respectivele cugetări.

  5. Pe mine ma enerveaza totul, de la greselile gramaticale pan’ la parada, poze prelucrate, indivizi care posteaza poze in care apar persoane care n-au fb ori copii, ma exaspereaza filosofiile de doi lei fara cratima etc.

  6. Parintii care le fac urari copiilor sau copiii parintilor, desi stau in aceeasi casa. Am vazut asa ceva si am zis „uite ce frumos scrie fiica asta pentru mama ei”, chiar daca nu vad rostul sa o faca in public. Iar peste o luna am vazut o urare identica la alta fiica, alta mama. Sau sot-sotie care isi fac declaratii unul altuia.
    Eu folosesc FB pentru grupuri. In rest , vazind discrepanta dintre contul FB si viata reala a unora…nu prea dau doi bani pe ce vad acolo.

  7. Da, greselile de ortografie, selfiurile repetate la infinit, postarile rautacioase si, cel mai tare, exagerarile in ideea de a face pe cineva sa se simta bine – de ex. sa imi spuna cineva ca arat superb cand, evident, nu am cum! Iar daca suntem vreo cinci babe intr-o poza, o sa gasesc comentarii de genul: „frumoaselor!” sau: „ce bine aratati!”

  8. eu tot mult pe grupuri tematice stau, am invatat multe de pe acolo.
    Ce ma enerveaza: expusul excesiv al vietii personale. De genul: „iubi, ia si tu o cola” – de parca nu ar avea tel. sa sune. Recomand la toti atentie cu asta, s-au gasit cazuri de furt tocmai dupa ce au pus poza cu noul tv/aparat foto, poze ca sunt plecati nu stiu unde…

    Si apoi ma mai enerveaza persoanele care isi etaleaza excesiv sentimentele de iubire si alte cele, cand stiu ca acasa ii mai trag si o cafteala … in numele aceleasi iubiri, cred.

    1. Asta cu iubirea expusă public depășește granițele Facebook-ului :) Mereu văd interviuri cu diverse vipuri care mor de dragul unul altuia și a doua zi divorțează :)))

  9. ….pe mine, cel mai tare ma deranjeaza postarile religioase de genul : „pune-ti o dorinta si da like sau share”……… mai sunt multe altele carora nu le inteleg rostul….dar ma amuza( declaratii de dragoste, urari pentru persoane care nu au pag FB…etc.)…in schimb, astea cu poze cu sfinti insotite de ” pune-ti o dorinta” – ma scot din sarite….si , uneori , postez comentarii rautacioase….

  10. Vai! Distribuiri cu Arsenie Boca sau chestii de genul: pune-ti o dorință, scrie comment cu amin si distribuie ca să ai noroc…pe toti ăstia i-am scos din lista mea :)))

  11. Si postarile în care o persoană isi pune buchetul de flori sau cadoul primit si îi mulțumește altei persoane. Păi nu i-a mulțumit personal? Față în față? Si altceva: cei care omoară limba română.

  12. Imi displac greselile gramaticale, rugaciunile, share-urile la floricele, pisicute, cafelele de dimineata…etc si binenteles felicitarile scrise pe fb celor din familie cu care locuiesc in aceeasi casa. Mi se pare ridicol sa iti feliciti copiii sau sotul/sotia in spatiul public. Daca nu e acasa nu e mai simplu sa ii dai un telefon? Sau trebuie sa citeasca si altii ce mult se iubesc ei……si ce familie fericita au.

  13. Mie facebook-ul nu-mi prea place pentru ca e un mijloc in plus de a-mi pierde timpul, un mijloc care da dependenta usor si subtil. Consider ca intre 5 si 10% din ceea ce vad pe facebook imi este cu adevarat util.
    Am pastrat contul pentru ca e cea mai simpla metoda de a tine legatura cu prietenii plecati din tara – oricum am putini prieteni in lista, sub 15 :)), deci nu imi apar prea multe informatii pe Home, asa ca rar ma enerveaza ceva.
    Ma deranjeaza altceva, faptul ca Facebook -ul este o uriasa baza de date care are foarte multe detalii despre toti utilizatorii, despre legaturile dintre ei, preferintele lor, unde au mers si cu cine, cand etc etc. Desigur ca aceste date sunt furnizate de utilizatori insisi. Tot Facebook este si proprietarul WhatsApp, deci are acces si la numerele noastre de telefon. Sunt articole scrise de oameni de specialitate, din IT, despre aceste aspecte care nu sunt de neglijat (pe viitor poate deveni o arma de control). La fel si Google-ul stie tot ce misti (tot oamenii din IT o spun)
    In orice caz nu sufar de paranoia si nu am nimic de ascuns :)), dar nu-mi place din principiu aceasta latura a Facebook-ului pe care o consider lipsita de etica. Nu-mi instalez pe telefon aplicatiile acestea, de fapt am putine aplicatii oricum (pentru ca multe cer la instalare acces implicit la numerele din telefon, pozele din telefon etc.) Oricum mie imi place sa fiu mai discreta cu viata mea si poate de aceea resimt mai puternic aceasta interventie intruziva a tehnologiei in viata mea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *