ceai

7 verbe pentru 7 zile #38

        Ce bine a prins o zi liberă în mijlocul săptămânii și cred că m-aș obișnui foarte repede cu un astfel de program fracționat :) Atât de repede m-am deconectat de la toate încât azi am avut impresia că e luni. De fapt nu doar impresia, ci de-a dreptul convingerea, încât mi-am spus că ar fi momentul potrivit să reiau seria verbelor săptămânii anterioare. Mi-am dat seama de eroare când deja scrisesem aproape tot, drept urmare am lăsat-o așa. Până la urma urmei nu zice nicăieri că cele 7 zile trebuie să facă parte din aceeași săptămână. Blogul meu – regulile mele :) Să începem, deci.

  • Mi-am cumpărat bilete de avion. Destinații diferite, perioade diferite, companiii diferite. Nu scriu acum când și unde o să merg ci doar mă minunez cum și mai ales de ce ajung companiile aeriene, chiar și dacă se numesc low cost, să vândă locuri atât de ieftin. Nu este pentru prima oară, ci se întâmplă în mod constant, să plătesc doar 39 de lei pe un bilet Cluj-București. Dacă aș lua trenul sau autocarul, cu banii ăștia n-aș ajunge nici măcar până la Sighișoara.
  • Am descoperit un medicament. ”L-am descoperit” e un fel de a spune pentru că de fapt eu doar am văzut efectele uimitoare pe care le-a avut asupra mea. O dată sau de două ori pe an trag câte o răceală zdravană, un fel de guturai sau nu știu cum să îi spun, ceva care se lasă, în afara durerii de gât care e neplăcută dar nu foarte deranjantă, cu lăcrimarea excesivă a ochilor și cursul nasului. Două zile îmi curg nasul și ochii de nu mai pot face nimic și rămân blocată la mantinelă de aceea, când simt primele semne ale răcelii mă apucă disperarea. O prietenă doctoriță mi-a spus odată, mai demult când nu mă păștea boala, ca în caz că mi se mai întâmplă să iau Ibusinus de la primele simptome timp de trei zile, trei pastile pe zi. Mă și mir cum de am ținut minte numele medicamentului dar mă felicit pentru asta pentru că, într-adevăr a fost ca o mană cerească. E drept că am trecut prin câteva zile de răceală dar am făcut o formă foarte ușoară care nu m-a afectat mai deloc. Poate a contat și faptul că organismul meu nu e obișnuit cu medicamente (iau doar câte un antinevralgic din când în când iar antibiotice nu am luat decât de două ori în viață) dar Ibusinusul ăsta mi s-a părut un fel de Holy Grail. Pentru mine a funcționat perfect dar cu toate astea eu nu pot să vi-l recomand că nu sunt Olivia Steer, cel mai bine este să țineți cont doar de sfaturile celor avizați, adică ale medicilor.
  • M-am hotărât să renunț la telefonul fix. La abonament, vreau să spun pentru că la aparat am renunțat de câteva luni sau, mai bine spus, a renunțat el la mine :) I s-au terminat acumulatorii și deci nu l-am mai putut folosi. N-am cumpărat alți acumulatori tocmai în ideea că s-ar putea să nu mai am nevoie și exact așa s-a întâmplat. Nu mai sună nimeni pe fix, iar  eu nici pe-atât. La abonamentul de pe mobil am minute nelimitate în toate rețelele și vreo 500 internaționale deci chiar nu mai am nevoie de telefon fix. Sunt un pic nostalgică atunci când mă gândesc la ușurința cu care acum îl dau deoparte după ce în urmă cu 25 de ani instalarea postului telefonic a însemnat una dintre cele mai importante realizări ale anului. Pile, cunoștințe, relații, intervenții… pfff… un adevărat complex de factori și împrejurări care au făcut o familie fericită. Bine că între timp au evoluat lucrurile!
  • Am luat un mic dejun ca în copilărie, adică pâine prăjită unsă cu unt și telemea (neapărat de oaie) și o cană de ceai negru cu două lingurițe de zahăr și o felie de lămâie. Acum nu pare mare lucru dar atunci parcă știam să ne bucurăm cu adevărat de lucrurile mărunte. În fiecare duminică dimineața mâncam pe îndelete pentru că în timpul săptămânii era totul pe repede înainte ca să nu întârziem la școală dar duminica aveam parte de acest mic răsfăț. Nu mi-am mai pus zahăr în ceai de nici nu mai știu când (de altfel nici ceai negru nu am mai băut de o veșnicie) și nici pâine prăjită cu unt și telemea nu am mai mâncat demult dar vă asigur că este o combinație delicioasă.ceai
  • M-am mirat și m-am minunat când am văzut câte s-au mai inventat pentru bebeluși pentru că de când cu bambinele astea mici ale Cristinei mă interesează subiectul. Deși credeam că le-am văzut pe toate, unele invenții sunt cu adevărat surprinzătoare: periuțe de dinți pentru copii care încă n-au dinți :) Adică ceva ca în poza de mai jos, o bucățică de silicon care să le maseze gingiile ca într-un fel de joacă pentru că la 5-6 luni (după standardele de acum) nici măcar n-a început diversificarea. Iar dacă cei atât de mici vor fi având deja primele noțiuni de igienă dentară, să nu ne mirăm când la trei ani o să ceară un upgrade pentru chestii cu bluetooth încorporat  ca cele de aici sau când ajung la liceu să-și dorească tehnologia de aici deși, dacă stăm să ne gândim un pic, n-ar fi rău deloc.periuta
  • Am fost la Librăria Humanitas din Cluj la o lansare de carte. Cartea râsului și a cercetării de Radu Paraschivescu. Îmi place omul pe care îl știu de la televizor iar emisiunile sale Dă-te la o carte și Pastila de limbă de pe Digi24 le-am urmărit întotdeauna cu mare plăcere. Cred că la un moment dat avea o rubrică și pe TVR dar pentru asta n-aș putea băga mâna în foc. Recunosc că până acum n-am citit nimic scris de el deși are un palmares impresionant și am mers la lansare pentru că pur și simplu am vrut să văd cum este omul în realitate. L-am găsit așa cum speram să fie adică inteligent, plin de umor, carismatic și fără fițe. Din punct de vedere organizatoric, evenimentul în sine nu a fost chiar o reușită din cauza spațiului extrem de mic și a  căldurii sufocante dar altfel am petrecut o oră relaxantă între oameni cu care am simțit că rezonez întru totul ceea ce, din păcate, mi se întâmplă din ce în ce mai rar.humanitas
  • Am văzut filmul Churchill, un film din 2017 despre trăirile primului ministru al Marii Britanii din zilele premergătoare debarcării din Normandia în al doilea război mondial. Filmul are un rating de 6.4 pe IMDb, deci nu foarte mare, dar nici nu mă mir pentru că este un film greu. Nu prea are acțiune concretă iar evenimentele trebuiesc mai degrabă intuite. Pentru cineva care nu cunoaște istoria acelor zile, filmul poate fi destul de neclar și chiar plictisitor pe alocuri. Mie mi-a plăcut însă foarte mult și m-au impresionat profund frământările sufletești prin care puternicul, neînfricatul și autoritarul Winston Churchill a trecut în încercarea disperată de a salva viețile mult mai tinerilor săi conaționali. Este un film despre drama care se ascunde de multe ori în spatele deciziilor politice și despre slăbiciunile omenești care nu țin cont de ierarhii sociale.

Cam așa mi-a trecut mie timpul în ultima vreme. Voi cu ce vă lăudați?

Share This:

14 păreri despre “7 verbe pentru 7 zile #38

  1. Eu sunt libera miercurea si nu stiu ce as face daca n-ar fi asa. Asa bine imi prinde pauza asta in mijlocul săptămânii!
    Si noi telefonul fix l-am avut ca tine: pile, cunoștințe relații si… bani.
    Chiar ieri studiam programul cinema-ului Si, după o pauză cu filme neinteresante, acum plouă cu filme atractive. Timp sa ne facem sa le vedem!

  2. Si eu am simptome exact ca ale tale când răcesc si ma dor fata si dintii, asa ca am zis ia să-mi notez graal- ul tau. Dar am fost dezamăgită, conține efedrina care poate avea efecte adverse f periculoase. Aici a fost o campanie contra medicamentelor de felul asta. Pe lîngă multiplele efecte adverse, NU se da la persoane hipertensive. Farmaciștii in teorie ar trebui să chestioneze lumea de antecedente si sa nu-l vanda hipertensivilor.

    1. Am zis ca eu iau foarte, foarte rar medicamente dar chiar si asa nu iau dupa ureche absolut nimic. O prietena doctorita mi l-a recomandat dar eu oricum am ”înclinații” spre hipotensiune.
      Parca pentru efedrina asta i s-a luat medalia olimpica Andreei Raducan? asa tin minte…

      1. Sora-mea e medic, dar e campioana la recomandări de medicamente.
        Da, cred ca ai dreptate cu medalia luată din cauza de dopaj.
        Cand copilul mare era bebeluș am luat si eu un medicament de genul, ca doar erau reclame la televizor :) Tin minte ca nu reuseam să-mi tin ochii deschisi , mai motaiam, mai ma trezeam. Pusesem copilul in pat sa nu sa i se întîmple ceva, iar eu luptam cu somnul , asa o senzație oribilă. E drept ca semne de răceală nu mai aveam. Am mai luat încă o dată cînd iar mi-a trecut răceala, dar m-a apucat o colica biliara oribilă. După aia am aruncat restul cutiei si nu m-am mai apropiat niciodată de asa medicamente.
        Oricum te invidiez ca ai luat asa putine medicamente, eu nici nu mai tin minte de cîte ori am luat antibiotice in copilărie.

        1. Pentru ca ati spus de efedrina … Am luat si eu o singura data Modafen pentru o raceala, la indicatia medicului (Modafen contine pseudoefedrina).
          Am avut asa niste senzatii aiurea de somnolenta si ameteala, tin minte si acum ca mergeam pe strada si nu eram sigura de pasii pe care-i faceam 😐 asa ca m-am intors acasa. Am intrerupt tratamentul, n-am mai luat si alte comprimate.

  3. Sa-ti fie de bine. Combinatia de paine cu unt si telemea si ceai indulcit e preferata mea ☺ bucuriile mici sunt asa de importante…
    Hihi, si eu am avut la Filip periuta din aia, e buna, il si scarpina si ii si curata gingiile. Si da, acum au periute cu Bluetooth si chestii
    Eu lucrez de acasa miercuri si vineri, cate 2-3h, e ca si cum as avea liber. De ex acum ma simt ca in weekend, desi e joi ☺ pt ca stiu ca maine la 11 e gata saptamana
    M-am uitat aseara la un interviu cu Obama al lui David Letterman. Si acum ma uit la CNN ce jerk e Trump si ce porcarii a putut sa spuna la Davos. N-am invatat nimic din istorie, ajung la putere tot felul de tampiti

    1. Eu când îl văd pe Trump mă ia cu vertijuri, singura mea consolare e că văd că se poate ca și la alții să ajungă descreierați în funcții înalte. Dar de fapt e prea trist ca să facem glume pe acest subiect :(

  4. sa ai vacanta frumoasa la Bucuresti :) (noi am platit vacanta la Paris si prin normandia, si desi mai am ceva deja tropai, cred ca am sange de tiganca nomada 😀 😀 )

    In rest, ma bucura ca nu recomanzi medicamente – eu nici nurofen nu iau fara acordul medicului (medicul de fapt nici nu recomanda nurofen datorita alergiilor) – habar nu avem ce combinatii da cu ce alte medicamente sau material genetic detzinem.
    Cu telefonul – felicitari pt abomanentul inchis. Sa te bucuri de banii aia si sa ne zici ce facem cu ei.
    O sa caut filmul, am 3 carti scrise de Churchill acasa, e un om apreciat de noi.

    Si mi-ai adus aminte de mic dejun cu paine si unt si telemea si ceai- gustul copilariei …. desi unt deseori nu aveam. O sa caut niste telemea in weekend, iaka asa din cauza ta :)

  5. Imi place rubrica asta a ta. ma gandeam sa fac si eu una dar cum eu stau mai mult in casa nu stiu ce as putea scrie :). poate doar ce șotii mai fac copiii mei :))).
    simie imi place Radu Paraschivescu cand il aud la radio. imi place vocea lui. mie imi pare ca seamana cu vocea lui Florian Pitiș.
    sigur ca am avut si eu periuța din silicon la horia :))).
    paine prajita cu unt mananc frecvent si copiilor le place tare mult. uite un ceai negru nu am mai baut demult. cred ca ar trebui sa il integrez in programul de amiaza, ca pe la ora 16 de obicei ma ia un somn… acum am aflat insa de o alta planta care ajuta in ameliorarea migrenelor si vreau sa mai fac ceva documentare sa vad pe unde o gasesc.

    1. Cum să nu ai ce scrie, mie mi se pare că tu tot timpul găsești ceva interesant de făcut! Atâtea lucruri frumoase îți ies din mână încât ai putea să faci în fiecare zi o rubrică. Abia aștept!

    1. Ceai alb n-am băut niciodată și chiar sunt curioasă ce gust are. De vreo doi anu beau cel puțin o cană de ceai verde în fiecare zi, fără excepție, și acela e preferatul meu.

Lasă un răspuns către odden Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *