Chiar dacă nu s-a terminat, ba chiar aș putea spune că încă suntem în plină criză pandemică, lucrurile au început să se limpezească și privind retrospectiv la cele aproape patru luni care s-au scurs de la apariția primului caz în Ro, am ajuns la câteva concluzii, unele surprinzătoare din punctul meu de vedere. Superficiale sau mai profunde, le scriu acum așa cum îmi vin în minte:
- Nu suntem nici pe departe atât de ”liberi” pe cum credeam și având exemplul restricțiilor impuse în prezent, oricând de acum înainte, îmi dau seama că vom putea fi controlați sau conduși într-o anumită direcție de către autorități, fie ele locale sau de la nivel mondial. Frica indusă este unul dintre cele mai potrivite instrumente în controlul comportamentului maselor.
- Internetul nu este atât de toxic precum speculau sociologii înainte de pandemie și fără conexiune mulți dintre noi am fi fost astăzi duși cu capul. Nu cred că mai există cineva care să nu fi beneficiat de apropierea virtuală în pofida distanțării sociale.
- Am învățat să mă tund singură, desigur că nu am ajuns la freze foarte elaborate dar mi-a ieșit bine, sunt mulțumită și am făcut și o mică (mare) economie de bani și timp. De vopsit mă vopseam acasă de mult timp dar să-mi tai acasă, în baie, câte un centimetru din lungimea părului în fiecare lună nu mi-ar fi dat prin cap dacă nu eram împinsă de la spate. Vârfurile nu-mi mai sunt defel despicate, desigur că la asta a ajutat și o bună masca de par, dar tunsul rămâne sfânt.
- Nu am învățat să fac pâine, așa cum au procedat trei sferturi din izolați, dar de altfel nici nu am încercat. Ideea de frământat îmi repugnă și, da, știu că există aparate care fac totul pornind de la zero dar nu sunt pentru mine. Să simt mirosul acela înnebunitor de pâine proaspătă în toată casa și apoi să mă reped să bag o pită întreagă în mine, no thank you.
- Am constatat cu stupoare că mulți dintre cunoscuții mei sunt duși cu pluta, asta ca să mă exprim eufemistic. Adică deși credeam că au un IQ supraunitar, am fost înșelată de aparențe și îmi pare rău că o spun așa tranșant dar nu am cum să o iau pe ocolite. Nu sunt oameni răi, mulți dintre ai au un suflet chiar bun dar n-ai ce să faci dacă așa i-a lăsat Dumnezeu. Săraci cu duhul dar cu ample cunoștințe în tehnologia 5G, în scenarii conspiraționiste elaborate de oculta mondială sau în medicina alternativă recomandând candid picături homeopate pentru gripa corona. Profilactic dar și curativ. Asta în varianta A pentru că cealaltă alternativă este mai simplă. Virusul pur și simplu nu există.
- Cabinetele stomatologice fiind închise, am realizat cu bucurie că pot să amân detartrajul anual folosind gadgeturi ca cele de aici. Tehnica ne-a invadat toate cotloanele 🙂
- Mi-am reamintit că adevăratul caracter al omului îl cunoști abia în situații de criză. Oameni pe care îi consideram raționali și cu mare putere de discernământ au reacționat isteric, cu atacuri de panică și reacții violente încălcând orice urmă de coabitare civilizată în timp ce oameni pe care nu îi consideram credibili și pentru care aveam dubii că m-aș putea baza pe ei m-au surprins într-un mod mai mult decât plăcut prin energia lor pozitivă, optimism și altruism.
- Fără călătorii viața mea e seacă. Conștientizam, desigur, că acesta este principalul meu hobby dar nu mi-am dat seama că ocupă un loc atât de important în petrecera timpului meu liber și nu atât călătoria în sine cât pregătirile, documentarea, visatul, răsfoitul atlaselor și a cărților de istorie și tot ceea ce implică punerea la punct a detaliilor logistice.
Nu cred că pandemia m-a schimbat în vreun fel dar știu că mi-a pus serios răbdarea la încercare. Și nu cred că ”viața nu va mai fi niciodată la fel”, sintagmă care se vehiculează la greu în etapa asta și care mă calcă pe nervi. Într-un anumit fel viața a fost întotdeauna aceeași și omenirea a trecut prin perioade cu mult mai tragice decât asta. Drumul a continuat de fiecare dată indiferent ce a rămas în urmă și la fel se va întâmpla și acum.
 în timpul pandemiei){kind=link}
Chiar ma gandeam azi ce usor a fost cu tunsul si la mine, după youtube. Dar am parul lung si ma ajuta faptul ca e ondulat, deci nu se vad eventualele greseli. La fata mai mica e mai complicat, are parul drept, a trebuit sa il mai ajusteze dupa o zi, după două….si tot nu e perfect.
Si eu m-am mirat de persoane care păreau calme si au inceput sa faca crize de panică si de altele mai panicoase ce au trecut cu bine. Eu însămi ma consideram panicoasa, dar am fost f calmă lunile trecute. Pe de alta parte cred ca e f greu sa controlezi reactiile astea.
Legat de scenarii conspirationiste: cand unele lucruri nu sunt explicate, e ușor să pici in teorii conspirationiste. Iar unele teorii ti-s date pe tava, citind doar presa vezi titlul.
De acord cu conducerea prin frica.
Eu m-am schimbat putin grație pandemiei. Daca toti ne-am schimbat câte putin, lumea ar trebui sa fie totusi putin schimbata. Desi cred ca in ansamblu ramane cam la fel.
Desigur ca si eu m-am schimbat putin dar de aici pana la a vorbi despre o viata total diferita e cale lunga. Si eu am parul ondulat si nu se vad micile greseli 🙂
Si eu ma gandeam ca doar eu nu gasesc, dar mi-au confirmat niste prietene ca nici ele. Zice sotul ca pe când scopul era să stăm in casa, ne speriau cu știrile cu morții si nr de cazuri. Acum interesul e sa consumăm, gata cu speriatul.
Buna explicatie 🙂
Pentru Romania vad ca toate informatiile oficiale vin de la Grupul pentru comunicare strategică. Asa un nume pompos, impune respect. Am vrut sa aflu cine face parte din acel grup, de ce e validat ca deținător de informații oficiale? De ce informația e strategică? Nu m-am lămurit, ca tot n-am aflat componenta lui. Si atunci care e credibilitatea unui grup anonim?
Apoi chiar ziceau la radio ieri de ce cazurile europene sunt contabilizate de americani, universitatea Hopkins? N-avem in Europa pe cineva sa contabilizeze cazurile?
Iar in Franta inainte se comunicau zilnic cate cazuri noi apar, acum nu se mai spune nimic. Trebuie sa cauti bine , iar eu, cel putin, n-am fost in stare sa gasesc. Doar pe situl oficial al guvernului apare număr negativ (?) de bolnavi cu explicatia ca de la o vreme si-au schimbat metoda de contabilizat. M-ar interesa cate cazuri sunt zilnic, mai ales în împrejurimi, ca sa stiu daca riscul de a ma contamina e scazut sau nu. Dar nu gasesc.
Si atunci începi să cauți informații si normal ca dai peste situri cu teorii ale conspirației.
Sa stii ca si eu am observat ca e din ce in ce mai greu de gasit informatia legata de numarul de cazuri noi si, in general, statistici care ar putea fi relevante.