Uneori trendurile introduse de mamele astea moderne (primele din istoria omenirii care își cresc copiii după principii sănătoase) mă disperă cu totul. Cu siguranță de când au fost copiii mei mici au apărut multe lucruri bune și s-au făcut descoperiri în beneficiul bebelușilor, dar pretențiile hipsterești ale expertelor în parenting depășesc de multe ori puterea mea de înțelegere.
”Pe vremea mea” nu erau inventate scutecele de unică folosință, pamperșii adică. Sau poate erau, dar ce știam noi, cei care ne petreceam diminețile la coadă la lapte și ne drămuiam pâinea pe care o luam pe cartelă… În fine, cel mai greu lucru atunci când erau copiii mici mi se părea spălatul zilnic al scutecelor și nu doar al scutecelor ci și al pantalonașilor și salopetelor pentru că orice pipi se solda cu schimbatul din cap până în picioare. Uneori se udau și păturica și cearceaful ca să nu mai spun de accidentele cu numărul doi care mă aduceau în pragul disperării. Am crezut că n-o să se mai termine în veci perioada aia.
Când am văzut prima dată un pampers m-am gândit că cel care le-a inventat a fost un geniu și dacă era după mine, îi dădeam un premiu Nobel. Mi s-a părut o idee genială, a doua ca importanță după descoperirea curentului electric și în consecință, nici să mă taie, nu pot pricepe de ce ar alege o mamă din ziua de azi să revină la scutecele textile. Dar, dacă vă vine să credeți, există femei care au ales să folosească în continuare cârpele. Și nu este vorba de un caz singular ci putem vorbi chiar de un curent în acest sens. Argumentele cu ecologia și planeta Pământ care trebuie protejată mi se par ridicole atâta timp cât pentru spălarea scutecelor de pânză se folosește detergent iar cele legate de bani nu mi se par suficient de puternice punând în balanță confortul și liniștea mamei.
Timpul este cel mai prețios cadou pe care îl poate primi cineva și orice îți face viața mai ușoară este ca o gură de aer proaspăt. Eu, cel puțin, asta îmi doresc cel mai mult, să am timp liber în care să mă pot bucura de viață, să citesc, să mă plimb, să văd un film bun, să stau la taclale cu prietenii, să nu mă grăbesc niciodată, să îmi permit un weekend de leneveală și să nu mai simt presiunea orelor care fug prea repede. E atât de reconfortant să îți petreci zilele într-un mod plăcut și să nu fii nevoit să te înhami la treburi care îți răpesc ore prețioase cum ar fi spălat zilnic de scutece…Ca să nu mai zic de munci cu hei-rupul gen pus zacuscă pe iarnă în cantități industriale sau cohălit în bucătărie înainte de sărbători până la epuizare.
E adevărat că nu mă dau în vânt după gătit dar chiar nu îi înțeleg pe cei care își petrec toamna întreagă punând zeci de borcane cu dulceață și tone de bulion. Eu nu aș sta să mestec ore nesfârșite în oala cu zacuscă sau în cazanul cu magiun când viața trece pe lângă mine ca un vis, când într-o clipire de ochi se perindă o generație întreagă și anii cei mai frumoși zboară ca vântul. Mi-aduc perfect aminte de perioada când prin magazinele alimentare bătea vântul și într-adevăr atunci contextul era cu totul altul fiind nevoit să te pregătești pentru iarnă mai ceva ca o furnică. Sau, mai drăguț spus, ca o veveriță care își umple scorbura cu alune. Cumpăram câte 50 de kile de vinete pe care ne apucam să le coacem la prima oră a dimineții, apoi le piguleam fierbinți până îmi ieșeau ochii din cap și le adunam într-un vailing care părea că nu se va umple niciodată. Nu aveam congelator așa că vinetele se puneau în borcane care apoi se dădeau la dunst și trecea bine de miezul nopții când terminai cu toate. A doua zi erai leșinat de nu-ți mai trebuia nimic.
Slavă Domnului că am terminat cu asta. Acum mai pun două-trei punguțe în congelator, așa de poftă și cam atât. Ce rost ar avea când se găsește mâncare pe toate gardurile și putem alege în fiecare zi altceva, când toată iarna atât piața cât și supermarketurile sunt pline de legume și fructe proaspete? Sigur că sunt aduse de pe alte meleaguri, sigur că nu au același gust ca vara, sigur că unele dintre ele sunt probabil modificate genetic dar nu mi-am propus să mănânc doar bio și nici nu mi-am impus niciun fel de regim alimentar sănătos. Mă obosește căutarea continuă și prețioasă a alimentelor încadrate în tiparele așa zișilor specialiști în nutriție apăruți peste noapte și obsesia de a verifica/ măsura/ evalua orice bagi în gură. Mănânc echilibrat și asta îmi e de ajuns pentru că nu-mi face nicio plăcere să-mi pierd timpul cu activități doar pentru a mă mândri cu ceva făcut în casă.
Cunosc o mulțime de oameni care în fiecare toamnă cumpără cantități impresionante de struguri. Înțeleg să-ți faci propriul vin dacă ai via în spatele casei dar să devii producător de vin din struguri cumpărați mi se pare peste mână. Oferta de vinuri online este uriașă și printr-un simplu click poți alege orice sortiment, de la sec la super dulce, alb, roșu, rosé și ce-o mai fi existând că nu mă pricep așa bine la vinuri și nici nu mă dau în vânt după ele. Am în schimb o reteta de cocktail Margarita cu care mi-am impresionat toți musafirii 🙂
Știu că fiecare om are hobby-urile sale și știu că suntem foarte diferiți dar asta cu reîntoarcerea la stilul de viață așa zis tradițional nu o înțeleg. Adică să prepari totul în gospodărie și să cumperi cât mai puțin din dorința de a trăi așa cum o făceau bunicii noștri care, vai de capul lor, greu trebuie să le fi fost. Asta dacă, bineînțeles, nu erau cumva moșieri. Ai mei nu au fost și munceau de dimineața până seara. Doar ca să facă pâinea cea de toate zilele o luau de la zero în fiecare an începând de la arat, semănat grâu, treierat apoi dus la moară și măcinat ca să nu mai spun câtă muncă era pentru făcut un cuptor de pâine o dată pe săptămână. Iar acum, după ce am ajuns la comoditatea de a trânti pe masă pâinea gata feliată să mă întorc, chiar și parțial, înapoi în timp? În vecii vecilor n-o să-mi iau aparat de făcut pâine. Și cu asta să-mi pierd vremea? O fi bună pâinea proaspătă, nu zic nu, dar pentru mine nu merită efortul. 
Voi cum stați cu timpul liber? Ce credeți, merită efortul de a face mai mult de cinci borcane de zacuscă și două de dulceață de gutui? Merită să faci zece cozonaci odată și trei tăvi de prăjituri iar în ziua de Crăciun să nu-ți mai poți ține ochii deschiși de somn?
Desi intrebarea ta e oarecum retorica si asteapta doar un raspuns negativ, eu o sa raspund pentru mine: da, merita. Nu trebuie decat putina organizare. Cand faci lucruri la care tii, timp gasesti sau iei din timp pentru activitati carora altora li se par esentiale, dar nu si mie, gen shopping. In paranteza ma gandeam azi cat timp pierde azi toata lumea care cauta reduceri de BF. In loc sa bati drumul pina la magazin, iei un borcan cu zacusca din camara. Aici cam exagerez, ca eu n-am ce lua, n-am facut zacusca. Nici vinete. Cumpar si eu de la magazin varza, morcovi, dovleac sau ce gasesc, ca iarna nu-i ca vara, deci nu-mi trebuie rosii nici chestii fara gust . Si nu mor de oboseala de Craciun, ca nu fac multe : ma organizez si le fac cu drag. Cred ca asta e secretul 🙂
Și eu gătesc. Nu cad în extrema cealaltă în care unii mănâncă doar în oraș sau ce se mai găsește prin frigider gen brânză, salam sau conserve. Mi se pare însă irațional să ”pui pe iarnă” ca disperatul zeci de borcane de dulceață/ murături/ zacuscă/ siropuri ca și când mâine ar veni sfârșitul lumii. Am colege care pun 70-80 de litri de bulion in fiecare an…
Mult, dar probabil il maninca daca pun atita. Si daca e cu rosii bune, stiu ce pun in el, de ce nu? Nu stiu cit timp iti ia, ca nu pun, dar probabil faci o actiune cu familia si termini intr-o zi. Eu am primit gutui, asa ca am pus gem: l-am pus in borcane mari de 1kg ca sa nu ma chinui cu turnatul, am avut 3 copii care mi-au taiat fructele, au lucrat cu spor si ne-am amuzat impreuna. Am primit si prune, acolo am stat cu sotul si am lucrat, tot asa, fara stres, am vorbit si ne-am distrat. Dar nu pun niciodata cantitati industriale, ci fac pe rind cite putin.
Am remarcat un lucru ciudat in Romania: moda de a pune vara tone de vinete, insa putina lume maninca salata de vinete chiar vara. Cind am intrebat pe cineva mi-a raspuns ca nu-i mai arde de mincat ca i s-a acrit de pus pe iarna. Nu vad rostul sa maninci mai mult iarna decit ai minca vara, dar ce stiu eu? Eu maninc doar vara, nu fac mai mult de 1-1.5 kg de vinete, n-am pus la congelat desi nu mi-ar fi prins rau citeva pungi. Cum ziceam: daca faci totul cu placere si fara stres, nu o vezi ca pe o corvoada.
Exact, tot ce faci cu placere nu te oboseste. Problema e ca mie nu imi place deloc sa fac de mancare si ma mobilizez destul de greu pana si sa fac o ciorba. Cand aud de bulioane si zacusti mi se intuneca in fata ochilor 🙂
Ma gandesc acum ce mult ma relaxeaza sa scriu si nu doar aici pe blog ci si scrisori sau emailuri sau orice altceva iar altora asta li s-ar parea un chin. Deci fiecare cu hobby-urile lui.
Iar legat de salata de vinete… nimic nu se compara cu o salata proaspata. Salata de vinete si ardeii copti nu mi se termina niciodata pe timpul verii, sunt mancarile mele preferate (dar fara maioneza!)
Tare nefericit mai tre sa fie omul ala ed face o chestie care nu ii place si nici nu ii foloseste, atata timp. E curata sclavie, si ce e mai trist ca isi tzine sclavia in minte.
De ceva timp remarc ca am prea multe carti. Petrec mai mult timp stergandu-le de praf si punand in ordine decat citesc. E drept, strang cartile din casa de pe urma a 3 dezordonati ca doar nu sunt singura dezordonata, ce 😀 : D . Nu si asta e o sclavie? ….
P.S. nu am facut salata de vinete de ani de zile. Candva era pasiunea mea. Am imbatranit.
Eu stau foarte prost la gestionarea timpului, desi nu am liniste o secunda. Singurele momente in care stau efectiv sunt cele in care scriu pe blog. Nu am mai vazut un film de secole. Da, era greu inainte, era greu si inainte de de perioada ceausista – ca n-nceput lumea cu ea. Si acum, cu toate facilitatile si gadget-urile, mi se pare destul de dificil… Uneori ma gandesc ca mai conteaza si persoana in cauza, cum resimte ea provocarile de zi cu zi, cu ce ganduri se incarca, ce greutati intampina.
Ar fi bine sa gasesti o solutie prin care sa renunti la ceva care iti consuma mult timp pentru ca e pacat sa traiesti sub presiune mereu.
Asta incerc sa fac, sa mai triez din responsabilitati. Sper sa imi iasa. Mi-ar placea doar sa stiu ca am o mama sau o soacra pe care sa ma bazez macar doua ore pe luna. Din pacate, pt moment, asa ceva nu e posibil.
Laura, scoate-le din ecuatie, nici nu te mai gandi, am fost acolo, nu-ti face bine. Cand esti gravida, oai, toti vor sa-ti creasca copilul si sa te ajute. Dupa, se evaporeaza brusc. Va puteti descurca numai voi si sa fiti si OK. Nu mai incerca sa te raportezi la altii, nu mai incerca sa faci ce faceai inainte sa ai copil, nu mai poti sa faci aceleasi lucruri, in acelasi ritm. Dar poti sa faci altele, in alt fel, si e cel putin la fel de fain. Timpul nostru in lumea asta e limitat. Nu stim cat e. Cand se rupe firul ala, ultimele tale ganduri o sa fie mama ce casa curata am avut si ce zacusca am facut? Fa ce poti si ce-ti place tie, in timpul pe care il ai, atat ♥
Eu am avut noroc de un socru care imi scotea zilnic iarna- vara bebelusul in carucior parc. Dimineata si de multe ori dupa masa , copilul isi facea somnul doar acolo. Cind s-a nascut al doilea , l-a luat in primire cu plimbarile, asa ça de multe ori ne petreceam ziua pe afara: el cu caruciorul, eu cu copilul mai mare. In schimb sotul era plecat cu lunile cu serviciul. Imi pare rau ça pe vremea aia nu am apreciat cum trebuie ajutorul asta.
Cind am avut copilul 3, desi n-aveam ajutoare, mi s-a parut totul foarte usor. Nu dormea noaptea? Dormeam ziua impreuna. In primele luni il puneam la san in pat, de multe ori profitam si citeam. Cand imi vedeam de lucru prin casa sau mancam, tineam copilul in esarfa . Plecam la plimbare cu caruciorul sau bagam caruciorul in masina si plecam la padure. Seara dormea pe canapea in timp ce noi ne uitam la cite un film. Cind à crescut ii dadeam de lucru in scaun la bucatarie cind eu aveam treaba. De multe ori facea baie cu sora mare. De la 3 luni plecam déjà in vacante, am vizitat o droaie de locuri : in afara de bagajele voluminoase nu era nici o problema. A avut scutece lavabile citeva luni, pina m-am saturat, nu de spalat, ci pentru ca dadeau pe dinafara.Apropo scutecele lavabile seamana cu un Pampers, nu cu o cirpa. Faceam si painea cu maia, inca de atunci. Cand aveam de mers undeva cu fratii mai mari, puneam copilul in scaunul de masina si plecam. Acum imi amintesc bebelusia ça de o super perioada in care am profitat la maximum. Desi daca stau sa ma gandesc , pina la 2 ani, n-a dormit o noapte intreaga. Acum as simplifica si mai tare, de exemplul mi se pare aiurea tot ritualul cu sfinta baita… ce i-o trebui unui bebelus care nu se murdareste deloc baie zilnica?
La chestia cu baia zilnică și eu m-am gândit de multe ori dar cred că beneficiul cel mai mare era distracția copilului. De la 7-8 luni îi lăsam în cadă câte o oră (împrospătam din când în când apa) iar ei se jucau până la epuizare apoi dormeau de rupeau patul 🙂
Da, dar ma mai uit in jur si vad ca un ajutor nu strica, fie el o data pe luna.
Cind sunt mari si se amuza, nu zic nu. Vara ii instalam vana pe balcon si era mare distractie si in baie mai ma spalam pe dinti, mai spalam chiuveta, cite un perete 🙂
Dar cand are citeva saptamini si tu abia iti tii ochii deschisi de somn, nu vad rostul .
Laura, asa am fost cu ani in urma – nu gaseam timp pentru mine. Am renuntat si simplificat multe, fix de dragul meu. Acum pun capul pe perna seara sunt fericita si linistita. Nu calcat, nu apretat, nu zacusca, nu geamuri spalate, nu masina sau tv sau bijuterii sau machiaje dar mi-e bine cu mine. E drept acasa nu am timp de net,- traiasca venitul la job 😀 😀
P.S. nu am nici mama nici soacra, cu ani in urma dupa un conflict din cauza “ajutorului” am impus sotului sa isi rezolve el conflictele cu mama ca eu fac eforturi cu a mea 😀 😀 si nici acum nu stie de bodoganeli (si nici eu nu stiu de bodoganelile lor).
Cu tristete numaram toate familiile din jur care le cunoastem cu mama + mam mare + tanti mitza sunt in permanent conflicte, imbolnaviri, etc. iar intr-un caz a aparut si o “amanta” pentru ca sotul era prea obosit de maica sa si soacra sa si celelalte si a gasit linistea in alta parte.
Laura, conteaza foarte mult cum vezi lucrurile. Citeodata sa schimbi putin punctul de vedere iti schimba viata. Cind spui ca ti-e greu, chiar o sa-ti fie, cind in capul tau vezi lucrurile ca foarte simple, te miri de ce grele ti se pareau. Spun din experienta proprie. Si mai e ceva : cu parentingul de azi, vad ca e o mare presiune pe mame, care se transforma intr-un fel de sclavi ai copiilor, fara sa-si vada de viata lor, deci sacrificindu-se , si banui ca de aici totul pare o corvoada. Pe cand e mult mai simplu sa pastrezi calea de mijloc.
Oamenii sunt experti in doua privinte: sa judece/critice si sa dea sfaturi.
Spunea cineva mai jos: fiecare face ce vrea/ce poate/ce considera ca e mai bine.
Nu ma consider sclava copilului meu si nici nu-s adepta parenting-ului modern. Sunt o mama ca oricare alta care incearca sa le faca pe toate cat mai bine.
De altfel parentigul actual am impresia ca pune o presiune mai mare decit stresul provocat de folosirea scuecelor lavabile 🙂 Care sunt mai ecologice, pentru ca poate consumi detergent si apa (pe care oricum le consumi). Dar daca te gandesti la volumul de scutece folosit de un bebelus (care deja e copil mic cind renunta la ele, pentru ca, nu-i asa?, nu trebe sa stresam copilul, il punem la olita doar cind e pregatit ca are el lucruri mai importante de facut) Care se incinereaza, deci toate substantele alea (si nu se stie clar ce contin, pe linga plastic) ajung in fum. Fiind umede, necesita energie mult mai multa pt incinerare. Asta n-o stiu de la militanti ecologisti 🙂 ci de la chiar cei care se ocupa cu incinerarea gunoiului nostru. Ca dovada ca scutecele lavabile sunt ecologice, in unele regiuni exista serviciu special de colectare a scutecelor, care se ocupa de spalare si le primesti inapoi curate. Dar si aici e ca si cu gatitul: cind o faci din convingeri, ti se pare simplu, daca nu, n-are rost. Dar cind citesti cum un colectiv de 15000 de oameni de stiinta au semnat un articol in care spun ca daca nu facem azi ceva, maine e prea tirziu , situatia e grava…Si poate ca mamele se vor gandi de 2 ori la ce planeta lasa copiilor lor si vor prefera sa faca acum un efort mic pentru un efect pe termen lung. Pentru ca picatura cu picatura se face oceanul.
Eleno, incinerare e si la romanica. Ba aduc si gunoiul din italia si il ard in Romania – GreenPeace organiza proteste pe tema asta…. Dupa ce in ultimii 20 ani romania a reusit sa scada poluarea si sa amelioreze amprenta de carbon destul de bine si sa imbunatateasca viata celor cu probleme pulmonare.. (bine, asta in principal multumita inchiderii din centralele electrice pe carbuni o data cu deschiderea la Cernavoda la cea nucleara).
In belgia, olanda au reusit sa trieze gunoiul o parte si sa faca compostaj si descompunere si energie fara ardere, dar romania e departe…ultima data cand am trecut in Bucuresti pe langa groapa comuna m-a ingrozit: MIROASE cale de cativa km. Stii ce au facut? acoperit-o cu un strat de pamant.
Nici nu ma mai mira ca olandezii ne considera murdari si ca avem o tara murdara.
Nu trebuie sa scrii chiar asa despre cei care procedeaza altfel decat tine.
Tie nu-ti place sa gatesti, gatesti strictul si minimul necesar si esti impacata sa cumperi din magazin iarna.
E foarte bine si asa cum faci tu, e perfect acceptabil, fiecare face cum se simte bine la el acasa, isi gestioneaza timpul dupa cum crede si dupa prioritatile lui.
Uite, poate acele colege are fac 70 de litri de bulion impart din el (la copii, nepoti etc.).
Daca e sa aleg, prefer oricand sa primesc suc de rosii facut in casa de parintii mei decat sa cumpar din magazin (cele din comert au mult zahar adaugat, ai mei nu pun deloc). Faptul ca ei fac multe sticle toamna ca sa-mi dea si mie … pe mine ma bucura, bineinteles. Daca nu fac, nu le cer, daca fac, imi pare bine.
Cred ca toate aceste munci de vara/toamna ce-ti par inutile acum, in lumea noastra moderna in care se gasesc la magazin de toate, oricand, isi au rostul lor atunci cand sunt facute cu dragoste pentru familie.
Cunosc fete de varsta mea (36 de ani) care-si fac paine in casa, cu maia crescuta si hranita de ele pentru ca painea cu maia nu ingrasa si, in plus, e mult mai sanatoasa si mai hranitoare decat painea feliata de la supermarket. Si pentru ele conteaza sa le dea copiilor lor ce cred ele ca e cel mai bun.
Avem prioritati diferite, nimeni nu e de judecat.
Chiar si chestia cu scutecele din carpe care pare horror o avea avantajele ei … Probabil acei copii invata mult mai repede sa faca la olita, iar pielea lor sta mereu in bumbac (care se schimba des) si nu in plasticul pampersului.
Suntem cu totii diferiti. Din fericire (era o reclama)
Nimeni nu e de blamat doar pentru ca noi nu intelegem alegerile unor oameni.
Ce e important pentru mine poate sa nu fie deloc important pentru tine … si invers. Si e bine asa.
Nu am judecat pe nimeni, nu am desconsiderat, nu am jignit… am spus doar ca nu îi inteleg pe cei care fac altfel decât mine si exact cum spui tu, suntem foarte diferiti.
Eu cred despre mine că sunt foarte tolerantă dar asta nu mă împiedică să-mi expun părerile. Am o prietenă foarte, foarte bună și apropiată care din punctul acesta de vedere (al murăturilor, conservelor și tradiționalismului) e total opusă mie dar asta nu mă împiedică să țin enorm la ea.
Pentru mine a fost vizibil un usor ton de judecata cand vorbeai despre alegerile tale versus alegerile altora, din acest motiv am scris asa.
Ioana cea de pe youtube e diferita fata de Ioana cea de pe blog. Pe youtube pari, intr-adevar, o persoana toleranta, placuta, calma si vocea ta ma linisteste. Dar pe blog esti putin altfel, uneori mi se pare ca acumulezi multe in tine si ca aici iti versi of-ul sau frustrarile adunate.
Dar e posibil sa gresesc eu. Pe internet e greu uneori sa intuiesti corect cuvintele scrise (care-s goale cand is fara voce si fara intonatie)
Odin, am facut eu vreo 3 ani paine cu maia, tare buna mi se parea. Acum mancam mai putina paine si m-am lenevit, fac alte chestii. Cum am faina de la moara si taratze de tzara, fac o paine mica din cand in cand – e un atasament emotional de mirosul de paine proaspata…..inca nu pot descrie de unde imi vine placerea asta carnala de a rupe painea si manca paine calda cu unt de tzara (sunt putine mancaruri care imi dau placere, oare de aceea sunt unii obezi? ca au mai multe placeri ca asta a mea?
Of Doamne, de ar avea mai multi mentalitatea asta! Suntem un popor care munceste mult si uita sa se mai bucure de frumusetile vietii… asa a procedat si mama o viata intreaga. Eu pana sa ajung la facultate n-am avut niciodata timp sa ma bucur de frumusetea toamnei… uram toamna, pentru ca venea la pachet cu muuuulta munca – bulion, zarzavat, zacusca, gem, dulceata, muraturi (cu toate neamurile lor – la otet, la saramura), vinete coapte, ardei copti… habar n-aveam cum arata un covor de frunze multicolore… cine sa le vada, printre mormanele de legume?
Acum sunt la casa mea si prefer sa cumpar multe dintre ele, sa fac doar o parte acasa, si in cantitati rezonabile. Eu si sotul mancam 2-3 borcane de dulceata toata iarna… ce rost are sa facem o tona? Intr-o ora fac cateva borcanele de dulceata (cu zahar gelifiant), care ne ajung un an intreg si gata. Prefer sa mai cumpar iarna fructe, decat sa mananc dulceturi si compoturi in nestire (ca doar de-aia se fac in nestire, nu?)… fructele proaspete cu siguranta au mai multe vitamine si mai putin zahar.
Muraturi la saramura punem noi, pentru ca se pun usor si rapid. In rest bulion, zacusca si castraveti/gogosari la otet cumparam – sunt in magazine la preturi rezonabile, n-are rost sa ne chinuim. Paine mai facem la masina de facut paine – rapid si economic.
Astfel economisim timp pretios si il investim in lucrurile care conteaza cu adevarat – in educatia noastra, in relaxare, hobby-uri, petrecem timp pretios impreuna cu cei dragi. N-are rost sa ne petrecem intreaga viata in bucatarie, suntem mai mult decat ceea ce mancam.
Mie mi se pare ca industrializarea alimentatiei e un semn de evolutie – ne lasa noua timp sa ne dezvoltam mai mult. Ne lasa timp sa mai scoatem nasul din cratita, sa mai citim o carte, sa mai facem un curs, sa mai invatam ceva, sa evoluam… Si gasesti si alimente curate, daca stii sa citesti cu atentie etichetele, nu te otraveste hipermarketul…
Dragă Clara, gândim la fel 🙂
Eu sunt mamica unui baietel de 1 an si mare mi-a fost mirarea cand am vazut pe unele grupuri de mame cate sunt adeptele scutecelor textile .
Nici eu nu pot intelege cum naiba sa stai sa cureti caca de 2 3 ori pe zi sa speli zilnic carpele alea..deci perfect de acord cu ceea ce ati spus☺
Sa-ti traiasca buburuza!
Uof, e greu fara masina de spalat cu scutece… le admir pe mamele de pe grupurile tale ca fac asta!!
Vecina mea consuma fix 1 minut sa puna scutecul in masina de spalat in loc sa puna in gunoi. E drept, peste scutec pune o hartie speciala (ca cea igienica dar mai consistenta) si rastoarna kk direct in wc si apoi scutecul in masina. Masina o porneste noaptea (contoare bi-orare, mai ieftin noaptea curentul).
Tinand cont ca fiica mea bebe facea kk de 2 ori pe sapt. si apoi la diversificare facea o data pe zi la ora fixa, am zis ca e parfum. Daca stiam de scutecele astea acum 10 ani…. as fi facut economie la timp pt ca pe mine ma enerva mersul saptamanal dupa baxul de pampers – imi lua 1-2 ore, cu bebe mic in brate…Sa mai adaug timpul cu dusul gunoiului zilnic? ca nu lasam nici de pe o zi pe alta….
(e drept, am fost mare timp single mother ca sotul era trimis cu jobul saptamanal, asa ca totul a devenit convertit in timp si sa apelez la altii ar fi fost sub demnitatea mea de moldoveanca).
La à mea cu caca era si mai bine, ca practicam HNI .Nu imi dati in cap, ça mamele care fac asta is rau vazute. Dar mergea de minune la caca.
si la fiica mea ar fi mers. Dar nu am aflat decat prea tarziu.
O sa fiu rea acum. Imi aduc aminte ca vazusem pe un blog un articol in care tinerele mame se laudau in comentarii cu dezordinea de la ele din casa. Pai in timpul folosit ca sa citeasca respectivul articol si sa urmareasca comentariile, puteau sa faca putina ordine. Asa e cu gatitul si cu toate: iti alegi prioritatile.
:))) Vai, stiu, asta e alta extrema, laudatul pe internet cu mizeria din casa si ca nu se spala. Pai sa faci un dus dureaza cam cat sa scrii 2 comentarii din astea
Ha-ha :))) Am crezut că doar eu am observat asta 🙂
Vaaaaaai, Elena :)))))
La noi se colecteaza selectiv si recicleaza gunoiul, asa ca eu nu ma simt vinovata ca ma bucur de beneficiile secolului. Sigur, incerc sa-mi reduc amprenta, folosesc sacose textile, pe cele de plastic le refolosesc pana ajung pungi de gunoi, nu cumpar apa imbuteliata, etc.
Si incerc sa traiesc sanatos fara sa ma obsedez (btw, obsesia asta a alimentatiei sanatoase e dereglare si are si un nume, care imi scapa acum)
Eu am masina de paine, face ea painea, eu pun doar ingredientele, o folosesc iarna si la aluat de pizza. Mie imi place sa gatesc, dar nu sa-mi petrec viata in bucatarie, ca imi place si sa citesc, si sa gradinaresc, si sa ies la alergat, sa calatoresc, etc
Nici eu nu inteleg facutul vinului cu struguri cumparati sau al iaurtului de casa cu lapte de la supermarket :))
Altfel, mie imi trimite mama zacusca, suc de rosii (la suc de rosii si bulion se pune zahar, corecteaza aciditatea), legume la borcan, dulceata, soacra muraturi. Cand n-o sa mai fie ele, nu cred c-o sa fac. Pt ca noi mancam 2-3 borcane de dulceata pe an, pot s-o cumpar sau s-o fac in timp scurt. Zacusca mancam pt ca avem, altfel m-as lipsi. Suc de rosii mama face cu rosii din gradina, cand nu mai face ea imi e totuna sa cumpar. Muraturi mancam pt ca avem, altfel pot trai si fara, sau sa iau/fac un borcan de pofta
Pe vremuri chiar era altceva, erau magazinele goale, nu aveai alternativa. Acum ai. Nu zic sa mananci cirese in decembrie, iei mere, varza, cartofi, ai ce de sezon, nu-i musai sa zacusti, zic eu
A, da, de iaurtul ”home made” uitasem 🙂 și să știi că nici eu nu mănânc cireșe în decembrie pentru că nu are niciun farmec.
Ii zice ortorexie 🙂
Iaurtul fac eu, ca nu-mi ia mai mult de 10 minute, adica mai putin decit as merge la magazin: pun termometru-sonda in laptele pus la incalzit, apoi amestec in lapte 3 lingurite de iaurt, torn in borcan de 1L, invelesc cu patura si, voilà, in 3 ore am iaurtul. Cind mi-e lene, tot ce fac e sa torn laptele cald in borcanul “murdar” de la iaurtul dinainte. Stiu ce lapte folosesc, nu mai cumpar iaurt de gata (adica evit ambalajele, ca la noi astea nu se recicleaza). Si e foarte bun. Si da, folosesc lapte de la supermarket, bio, de la raionul de lucruri reci. As putea lua de la piata nebio, dar prefer asa, mai ales ca ar trebui fiert .
Asa, ortorexie ii zice. Pai tie asa iti e mai usor atunci, mai bine decat sa urmaresti termene de garantie sau sa faci un drum daca nu-l ai. Sau sa ai mereu un wishful yogurt in frigider, cum ii zic eu si cum am eu ? Eu am gasit un iaurt bio care are gust ca la bunica, bun tare, mananca si copilul gol, fara fructe in el
Cred ca tot tine de obiceiurile alimentare ale familiei. De ex la noi mancare inseamna gatit simplu. Supe/ciorbe la soupmaker, legume la aburi, carne la grill, tocanite la slowcooker, friptura la cuptor, salate, paste, variatiuni si combinatii de din astea. E sanatos si destul de rapid, prin urmare chestiile mancatoare de timp, desi gustoase, gen zacusti, sarmale, sunt considerate drept treats, le mancam la restaurant, la bunici, mai fac eu, rar, cand avem oaspeti sau cine stie ce chef, putem sa traim fara ele
Sunt si chestii care imi plac mult, gen dulceata de cirese amare, pt aia m-as coace in bucatarie ? din fericire, in nl nu avem cirese amare, deci nici un pericol. Gasesc dulceata de in magazin, aduce vag, e f dulce, dar de o pofta e ok. Mi-a trimis tata un cires anul trecut, nu s-a prins, mai incercam sapt viitoare :))
Nu imi explic misterul, dar e o diferenta intre iaurtul din comert si cel de casa. Iaurtul e de fapt o cultura bacteriana, pentru o tura iei putin din cea precedenta si o pui in lapte. Cind m-am apucat sa fac iaurt porneam de la cite un iaurt din comert. Am incercat de toate felurile: alea de calitate din supermarket, de la ferme de la piata, de la ferme de la munte…Dupa maximum 2 saptamini trebuia sa cumpar iar unul, ca nu mi se mai facea iaurt cum trebuie. Nicicum. Apoi am cumparat bacterii si mi-am pornit primul iaurt : ala pot sa il insamintez cite un an sau mai mult de la tura precedenta si iese perfect.
eu am pornit cu laptele prins din casa.
In rest, iaurtul din magazin e pasteurizat =adio multe bacterii, supravietuiesc putine. In plus ei pornesc cu tulpini selectate si nu e diversitate, nu e echilibru. Tii minte teoria mea cu ecosistemul, da?
Eu nu mai fac iaurt ca nu am chef alea 10 minute. Dar fac lapte prins: lapte pus in borcane la cald (nu gasesc oala de lut ca inainte faceam in ea). Cred ca chishleac ii zicea la dorohoi.
Nu…ca si eu iau gata bacterii selectate. Si sunt altele decit un laptele prins, care se dezvolta la peste 50 grade. Le si zice lactobacilus termophilus. Apoi cu iaurt cumparat merge o tura-doua poate chiar 3, si turele alaa sunt bune. Am luat mai multe de la ferme, deci nu chiar industriale si tot asa era.
A, iaurtul meu il iau in borcan de sticla. Am observat in ultima vreme ca toate chestiile bune, ulei, lapte, iaurt, vin in sticla de sticla. Nu-mi dau seama daca plasticul altereaza gustul sau pur si simplu astea de mai buna calitate, dar e o mare diferenta
Si tonul la borcan de sticla! Si chiar si smintina.
eu le iau in plastic de la producatorul meu – m-as duce cu sticlele data viitoare sa vad daca imi pune direct in ele. Acasa le trec in sticla (borcane) si fac lapte prins, smantana acra, etc.
Dar da, e alt gust.
Nu-ti imagina ca la noi in casa se fac lucruri complicate, retetele mele trebuie sa se incadreze in limite de timp 🙂 De fapt mi-am dat seama ca de cite ori duc ceva de mincare si lumea ma intreaba cum se face, primul lucru pe care il zic e ” dar e tare usor de facut”. Ar trebui sa tin secretul, sa nu stie lumea ca e usor . Sarmale odata pe an, de Craciun: lucram cot la cite cu sotul, apoi jumate le congelam pe portii. Cozonaci de doua ori pe an, dar si la ei reteta simplificata: baigli. Zacusca niciodata 🙂
Lapte in sticla am vazut in Germania, aici nu. Si frisca in sticla, tot acolo, bio , super-buna.Noi nu avem aici.
Cred ca sunt putin de moda veche daca e vorba de zacusca sau bulion castraveti ori gogosari.Asta pt ca am cateva retete care ma asigura sa nu dau gres si sa -mi fac conservele care-mi plac .Am ramas in pana primavara de multe ori dar nu mi-a placut tot ce am cumparat din magzin asa ca toamna ma pun pe traba de musai ca de voie buna .Am masina de facut paine pe care o folosesc destul de rar doar pt paine neagra cu seminte si tarate,prajituri nu mai fac pt ca le primesc de la nora mea ,asa ca de sarbatori doar sarmalele si mancarurile traditionale imi iau ceva timp Culmea e ca acum cand am destul timp din postura de pensionara ,ma obosesc mai putin si profit de tot ce -mi usureaza munca .Nu am nostalgia vremilor cand inghetam la cozi pt te miri ce ,ma mir cand altii o au, dar nu-i judec pt ca au si ei dreptate in unele privinte.Mi-as dorii sa am un petec de gradina unde sa -mi cultiv rosii dulci si crapate de coapte,castraveti crocanti sau gogosari carnosi dar cum traiesc la bloc ,imi umplu balconul cu flori care-mi dau batai de cap cand plec de acasa mai mult timp.
Florile, chiar dacă doar în balcon, sunt și ele mari consumatoare de timp. Dar merită, nu? 🙂
Cum stau la tara, avem o gradina mica si cultivam rosii din care fac aprox 20 l suc…dar niciodata tot odata! Copiii cer zacusca, dar nu fac mai mult de 20 borcane, uneori nici atat…coc vinete deoarece lor le place salata de vinete, dar maxim 20 kg coc si alea la fel, nu toate odata… gemuri nu mai mananca decat daca fac clatite si fac rar…asa ca ma organizez sa fie echilibru, si timp liber, dar si ceva prin camara…
Cand au fost copiii mici abia aparusera scutecele de unica folosinta si chiar daca erau mai scumpe, ca la inceput, eu tot am cumparat si la fel, am apreciat tot ce este nou si mi-am usurat viata, una avem, nu?
Eu apreciez genul acesta de articole scrise, daca nu ar exista asa ceva, plus you tube cu hauluri si alte cele, nu as fi descoperit atat de multe lucruri noi si folositoare!
Exact asta spun și eu, facem de mâncare, punem conserve dar toate în limita moderației fără să ne transformăm în sclavi.
Stii ce mi-am amintit, Ioana? Ca acum cativa ani sotul avea ideile tale si se mira ca imi pierd vremea cu diverse. De atunci s-a schimbat, ba e f mindru cu realizarile mele ” traditionale”, s-a pus el insusi pe gatit si zice ca placerea de a manca ceva facut de tine e enorma. Zice ca oamenii de obicei sunt foarte critici cu privire la lucrurile pe care nu le inteleg. El acum intelege. Si pe vremea cand nu intelegea ii raspundeam ca el face tenis, chitara si golf. Pe cind ce fac eu e un hobby dupa care mai si ramine un rezultat dupa.
Gătitul ca pasiune îl înțeleg perfect și mi se pare chiar foarte fain. Eu nu mă pricep foarte bine (deși sunt unele lucruri pe care le fac cu plăcere) dar de la hobby până la a munci până la epuizare e diferență mare. Mi-aduc aminte de toamnele când eram mică, dar suficient de mare cât să ajut, când se puneau conserve. Maică-mea și bunica mea care locuia cu noi, lucrau de dimineața până seara zi de zi să coacă într-o zi 50 de kile de vinete, apoi să fiarbă bulion, să curețe enșpe mii de legume pentru murături, gemuri, nu mai spun de culesul viei trei zile la rând, făcut must, cărat în pivniță iar în pauze pregăteau prânzul. Era enorm de multă muncă și nu-ți spun cum arătau mâinile lor după o campanie din asta.
3 borcănele de zacuscă și 2 de gem de gutui sau o tavă de covrigei este, într-adevăr, un hobby care are toată admirația mea.
Eu cind se facea zacusca tin minte doar legatul borcanelor. In rest bunica facea multe si cantitati mici. Ii placea sa gateasca si mi-a transmis si mie pasiunea. Mama gateste ca asa trebe. De Sarbatori se inchidea in bucatarie si muncea ca eroii sovietici , statea peste noapte, era plina de nervi si nu ne lasa sa o ajutam decit pe partea de curatenie( ceea ce detestam). Tin minte intr-un an à fost plecata, asa ca ne-am facut de cap cu sora-mea la bucatarie : am facut 7 feluri de prajituri si ne-am tot invitat prieteni, a fost f fain. Poate pasiunea mi se trage si din faptul ca n-am fost lasata sa fac. Avram prietene care stiau gati de mici ca le puneau parintii, azi nu mai gatesc nimic.
Ahaha, Elena, cred ca pe barbati ii apuca gatitul la o varsta, mai avem un prieten care s-a apucat de gatit, iar sotul meu, care in toti astia 16 ani de cand suntem impreuna a gatit cafea si sandvisuri la micul dejun si cate o omleta pe ici pe colo, a inceput sa se bage peste mine in bucatarie si a zis si ca ar vrea sa faca niste cursuri de ? stiu ce cadou ii fac de ziua lui ?
Sotul s-a specializat déjà pe o gramada de chestii 🙂 si e mai meticulos decit mine.
Dar si fiul isi prépara singur diverse . Si tin minte cand l-am intrebat daca stie cum se face nu mai stiu ce( credeam ca le face dupa ureche) mi-a dat clasa cu subtilitatile lui, ça de fapt se documentase bine in prealabil pe YouTube de la ceva chefi vestiti. Asa à inceput si sotul: se uita toata ziua pe YouTube la retete, ceea ce eu n-am facut niciodata. Si a pornit de la mancaruri pe care si le dorea dar eu nu le fac, de ex gulas.
eu sunt o traditionalista. Dar una speciala, comoda – ii zic “simplitate si armonie” cu mine si cu natura. Pe de alta parte in ciuda bagajului de alergii care il am, traiesc fix datorita traditionalismului asta modern inventat de mine. Sa stii ca intr-o zi ma duc in Bucuesti la dr pneumolog sa ii rid in barba ca imi zicea ca starea mea e proasta si nu mai pot trai asa prea mult – iote ca pot!
Nu fac zacusca de lene. Dar nimic, zau ca nimic cumparat nu se compara cu zacusca mancata acum 2 sapt (sarutmana Diana si la mama ta).
Fac muraturi. Ia fix 10minute sa bag in borcane un puzzle din gogonele si sa dau drumul printre ele la boabe de mustar, usturoi, hrean, morcovi, si apa sarata. Efortul mai mare e cumparatul de la piata, ca pietarii mei preferati nu aleg rosiile coapte de cele verzi si tre sa aleg eu de pe taraba….ma lasa, ca sunt o draguta. O sa fac si varza dar o voi toca, sta varza pe balcon pt seara in care voi pune robotul sa toc varza pt salata proaspata si 2 borcane de murat.
Fac gem. Pun zahar la 1/4 si las la foc mic, opresc peste 1.5 – 2 ore, si cand mai ajung in bucatarie mai dau drumul un pic la foc f. mic. Greul il duce masina de spalat vase ca spala si borcanele, turnatul gemului e parfum. Efortul iar e o data si castig juma de an. Iarna fac de portocale, 2kg de portocale si parfumarea casei ca bonus.
Mananc de casa, avem pachete, fac paine in casa. Marele castig e sanatatea – cand traiam pe langa supermarket, traiam si pe langa farmacie. Ok, azi am iesit la o salata 😀 😀
Far iaurt. Lapte de tara cald pun la borcan si astept vreo 2 zile pana s-o prinde. (ok, Elena, asta e lapte prins :D, iaurtul e mai complicat, in loc de 1 minut ia 5 minute 😀 )
Fac paine. Am framantat cu lingura fix 2 minute. Acum de cand am crockpot (slowcooker) e si mai simplu: mestec cu lingura 2 minute si apoi pun timer 2 ore, rastorn aluatul, scot painea cu 10minute inainte de masa si rupem din ea ca apucatii (ce era mai complicat, aduceam de pe dulap masina de paine si puneam la loc robotul ca am un singur lor pt device, acum tzin acolo numai slow-cooker-ul.
Am calculat cate ore petrec in bucatarie pe sapt. Cam 3 ore. In 3 ore de efort dispersat. Zic ca e bine, sunt cele mai bune ore platite pt munca asta, am redus cheltuielile cu mancarea la un nivel pe care alta data il cheltuiam intr-o zi. Nu imi place, in continuare salatele sunt felul cel mai intalnit, dar cum fac o salata in 10 minute…trece 😀
Am masina de spalat rufe si una de vase. Si m-am intors la detergentul meu tzaranesc dupa ce 2 weekenduri la rand am tras cu alergii de la parfumul la persil. Si nu, nu mai fac ca acum 10 ani sa raman cu parfum si punga de medicamente.
Nu am folosit scutece textile, dar chiar daca e poluare si de la electricitatea spalatului rufelo si detergentilor, e poluare mult mai mica. Totul e relativ, extremele sunt grave, nu ma mut in grota sa nu poluez, doar ca drag imi e cand vad orase mai curate. Pana la urma de aia imi place mult vestul europei: e mai curat, si asta si pt ca recicleaza si sunt atenti la poluare. Nu degeaba dau ei deduceri si subventii pentru tinerele gravide care decid sa treaca la scutece textile. Ca o remarca personala, mi-e mult mai bine ca piele cu absorbante de bumbac decat cu cele plasticate, imi pare rau ca nu mi le-am facut mai demult!.
O sa imi creasca corn in frunte, dar pana rezolv carenta de calciu, din “traditionalismul” asta lenes sunt cu un exces financiar si de timp pe care il petrec cu hobby-uri si mine si familie. Inainte de el nu mi-am permis never, dar never sa iau 2 luni concediu fara plata pe an, fara sa simt sacrificiu.
Stu ca pare greu de digerat ceva ce nu ne este familiar, dar fiecare om e unic, important sa ca sunt fericita si sanatoasa, ca traiesc in armonie cu principiiile mele.
Imi vine inca o tura de zacusca in seara asta, m-a sunat soferul de la romfour 🙂 iar ma ingras 3 kile. E buna zacusca de la mama, dar e asa de multa munca… Tu nu te incadrezi la stilul traditional, ca nu pui tone de chestii pe iarna, faci ce mancati si cat mancati voi
Eu nu pot cate faci tu, dar sa stii ca m-am inspirat din unele si s-a simtit la buzunar, din ce cheltui mai putin, investesc. Am redus niste facturi si m-am premiat, cu 40 eur pe luna in urmatorul an fac un curs de web development si coding la universitatea din Michigan 🙂 imi place, imi foloseste si la jobul actual si imi deschide cai pt unul potential in viitor. Cred ca si despre asta e viata moderna, sa gasesti un echilibru, timpul in care as fi facut zacusca il petrec facand ceva ce-mi place si ma si ajuta profesional
Ioana, sterge din comentariul dianei partea cu zacusca 😀 😀 😀 😀
In rest, ti pup, felicitari pentru reduceri. Gandeste-te ca acei 40 euro lunar iti revin lunar. Aproape 500 euro pe an!!!
Am si cu bureti acum :)))
Eu nu fac in bucatarie mai nimic din ce spui tu si totusi petrec in bucatarie mai mult de 10 ore pe saptamana. E drept ca nu am masina de spalat vase dar cred ca nici nu sunt eficienta. Atata mă mocăi până reușesc să fac ceva de îmi trece tot cheful.
ma mocaiam si eu inainte de fiica mea si de sot. Doar nu aveam nicio graba. Apoi mi-am reconsiderat prioritatile in viata. Eu zic ca gatesc inteligent, sotul zice ca sunt repezita (sa nu te pui cu dorohoiencele 😀 😀 ). zau, aseara am cronometrat: 10 minute pentru cina:
-pus apa la fiert pastele. 8 minute. Uneori iau paste proaspete de la un italian de la coltul firmei, si fierb 2 minute
-in 10 minute facui sosul: un dovlecel taiat fin, un catel de usturoi taiat in 2, sos tomate peste (congelat, facut in vara). Capac. In 10 minute s-a dezghetat si gatit toate fara sa mestec (dovlecelul e inca tare).
-tai niste rosii uscate si adaug peste sos.
-scurg pastele si le bag in sos.
Intre timp am scos si farfuriile si furculitele si bagat tocatorul in masina.
10 minute aseara si am pus portie si la pachet mie si copilei la after school.