A trecut deja o săptămână și un pic de la weekendul petrecut în sudul Angliei și eu tot acolo mă gândesc. Pot să spun că a fost weekendul perfect din toate punctele de vedere și aici nu o să pun pe primul loc peisajele din East Sussex care îți taie respirația dar pe care le-am mai văzut de câteva ori. Spre deosebire de celelalte dăți, când am trecut prin aceleași sentimente copleșitoare, de data asta am putut să împart bucuria cu fetele mele și să ne minunăm împreună de tot ceea ce a creat natura. Oricâte poze ai face și indiferent câte superlative ai folosi atunci când povestești despre călătoriile făcute, nu ai cum să redai atmosfera locului decât atunci când o trăiești prin propria experiență. Iar noi am trăit-o din plin. 
Un mare plus a fost vremea incredibil de frumoasă, fără pic de ploaie și fără norii întunecați specifici insulei britanice. A doua zi după ce ne-am întors au început ploile și chiar dacă, de obicei, acest lucru nu ne împiedică să ne urmăm programul stabilit pentru excursii, a fost de o mie de ori mai plăcut să facem plimbările pe coasta Canalului Mânecii sub un cer senin și cu o vizibilitate care mergea până departe în largul mării.
Și, cum spune englezul, last but not least, cireașa de pe tort a fost cazarea pe care am avut-o. Ca întotdeauna, un apartament închiriat prin airbnb cu review-uri foarte bune. Dar ce am găsit la fața locului a fost cu mult peste așteptări. O casă construită la începutul secolului trecut în stil edwardian, autentică și atât de primitoare cum nu am mai avut ocazia să întâlnesc până acum în peregrinările mele. Era ca un decor de film sau cel puțin asta mi-a inspirat mie și tot timpul cât am stat acolo mi-am adus aminte de celebrul serial britanic Forsyte Saga care a fost difuzat la noi cred că în 1977. Eram în clasa a șaptea și în fiecare luni seara vedeam un episod pe TVR 1, de altfel singurul canal pe care îl aveam. Marți dimineața, la școală, prima oră era cea de sport și în timp ce ne echipam în vestiar, comentam cu colegele ceea ce se întâmplase în film cu o seară înainte. Nu știu de ce m-a impresionat atât de mult serialul acela pentru că practic nu era un film ”pentru copii” și nici nu avea nu știu ce acțiune. Era mai mult un film de atmosferă, însă știu cu siguranță că începând de atunci am îndrăgit aerul british, politețea și calmul pe care le regăsesc și acum de câte ori mă aflu în Anglia.
Trecând peste această paranteză, am avut la dispoziție întreaga casă, adică trei dormitoare, un living și o bucătărie cosy. 
Îmi pare rău că nu am făcut poze și în micuța grădină din spatele casei unde ne-am petrecut diminețile la cafea și serile la un pahar de bere. Era mai mult decât plăcut să auzi și să vezi pescărușii cocoțați pe acoperișurile clădirilor din jur, să simți adierea vântului care aducea un vag iz de rozmarin de la tufa care creștea înghesuită lângă peretele casei și să le auzi pe fete bucurându-se de ghirlandele de beculețe atârnate de gard alimentate cu baterii solare care străluceau din ce în ce mai puternic pe măsură ce se lăsa întunericul. Luminițele acelea dădeau un aer atât de festiv încât am zis că neapărat o să recreez atmosfera și acasă. Iar à propos de bateriile solare, ca o soluție la criza energetică, investiția în panouri fotovoltaice romstal este acum mai mult decât oportună. Nu numai la noi în România se resimte criza și este pentru prima oară când îi văd pe englezi cu adevărat îngrijorați de creșterea imensă la prețul energiei așa că de ce să nu folosim soarele care reprezintă o sursă de energie non-poluantă și gratuită?
