Mă gândesc de ceva timp să scriu despre cum am făcut primii pași în blogging iar acum, decembrie fiind considerată luna bilanțurilor, cred că e momentul potrivit. Așadar, iată cum au decurs lucrurile.
Lucram în aceeași instituție cu Alexandru Negrea, blogger de mare succes, când a demarat proiectul Social Media Task Force. Mi s-a părut o idee revoluționară la acea vreme (2010 dacă bine țin minte) și care se mula perfect pe ceea ce îmi plăcea cel mai mult să fac: să stau pe internet și să interacționez cu diverși oameni. Așa că m-am înscris cu mare entuziasm în acel proiect care urma să fie coordonat de Alex, dată fiind experiența pe care o avea în social media. Eram în jur de 30 de oameni implicați iar marea majoritate nu ne cunoșteam între noi. Ca să ne cunoaștem și ca să se creeze primele punți de legătură între noi, s-a format un grup pe Facebook iar prima temă, ca să spun așa, a fost să scriem o notă despre primii bani câștigați. Alex a propus tema și tot el ne-a îndemnat, în repetate rânduri, să scriem, preluînd oarecum îndemnul lui Ion Heliade Rădulescu din urmă cu mai bine de 100 de ani: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!”
![]() |
sursa foto sweetrosestudio.com |
Până atunci avusesem impresia că trebuie să ai un real talent nuvelistico-poetico-scriitoricesc astfel încât să te apuci de scris și să îți faci un blog. Alex însă era de altă părere și ne-a încurajat din prima zi să facem acest pas. Atunci s-a produs declicul și atunci mi-a încolțit ideea de a avea propriul blog. Patru ani a stat ideea la germinat și nici acum nu mi-e prea clar de ce a durat atât de mult.
Apoi, în vara lui 2013, am început să citesc un blog de beauty, BeautyBarometer, care nu se limita doar la review-uri seci și reclame obositoare ci avea și un pic de poezie, un pic de romantism și mult farmec în relatări. Intram în fiecare zi să văd noutățile și la un moment dat am participat la un concurs pe acest blog. Trebuia să răspunzi la 10 întrebări legate de viață și de lifestyle. Am răspuns în două-trei fraze la fiecare punct pentru că întrebările mi s-au părut provocatoare și mi-a făcut plăcere să găsesc răspunsuri. Am rămăs mai mult decât surprinsă când autoarea blogului m-a desemnat pe mine ca fiind câștigătoare și asta nu prin tragere la sorți ci pur și simplu pentru că i-a plăcut cum am scris. Pentru un fleac m-am bucurat cu mult mai mult decât cred că Ana-Maria Tătucu (așa o cheamă) și-a imaginat. Cred că atunci a fost momentul în care cu adevărat m-am hotărât să încep să scriu pe un blog deși a mai durat câteva luni. Dar în mod cert atunci am luat decizia numai că a mai trebuit să fiu împinsă un pic de la spate.
Bine, asta e un fel de a spune, pentru că aș putea să le numesc impulsuri de bunăvoință. Și le-am primit de la Adela Sirghie și de la Cristian China Birta aka Chinezu. Faptul că amândoi mi-au răspuns mereu la comentariile lăsate pe blogurile lor m-a făcut să mă simt bine, pe picior de egalitate cu ei, m-a făcut să mă simt nu neapărat importantă dar băgată în seamă.
Și uite-așa, pe data de 18 mai, am publicat primul articol pe blogul Ioana spune , articol care de fapt a fost o adaptare a temei date de Alex în urmă cu patru ani.
Am cunoscut, deocamdată doar virtual, mulți oameni din blogosfera românească. Cu unii am reale afinități, pe unii îi apreciez și îi admir în mod deosebit, pe unii nu îi înțeleg deloc iar de alții mă mir și mă minunez 🙂 Exact ca în viața reală. Am observat că este însă loc pentru toată lumea și că gusturile diferă foarte mult. Deja am un oarecare sentiment de apartenență la această comunitate, nu mai privesc doar de pe margine, iar faptul că am fost acceptată în blogosferă nu poate decât să mă bucure.
Dacă am avantaje de pe urma blogului ? Răspuns categoric, da. În primul rând am bucuria numărului de cititori care crește de la o zi la alta. Îmi place să scriu și mă bucur că îmi umplu timpul cu ceva care îmi aduce satisfacții în loc să pierd vremea la televizor. Sunt mândră de mine că am reușit, din punct de vedere tehnic, să dau un aspect plăcut blogului. În paranteză fie spus, cel mai greu mi-a fost să creez butonul de like on Facebook pentru care m-am uitat la enșpe mii de tutoriale pe Youtube. Mai am încă de lucrat mult la aspect dar mi-am propus să fac totul de una singură și să învăț din mers.
Apoi mai sunt avantajele pe care mi le-au adus cele câteva premii câștigate cum ar fi acesta
și credeți-mă că e mult mai ușor să scrii decât să faci zacuscă 🙂 Sau acesta de la Nivea de care m-am bucurat ca și când ar fi venit Moș Crăciun.
Așa s-au întâmplat lucrurile și dacă ar fi să-mi imaginez că sunt pe o scenă unde tocmai am primit un premiu pentru blog, în discursul meu de mulțumire acestea ar fi persoanele pe care în mod sigur nu aș uita să le menționez. Deocamdată însă le mulțumesc pe această cale pentru încrederea pe care mi-au insuflat-o.
Multumesc, Ioana, ma bucur mult ca ti-am dat ceva inspiratie, bafta multa cu blogul tau si sper sa ne si cunoastem intr-o zi.
Și, în continuare, îmi dai inspirație. Sunt sigură că într-o bună zi ne vom întâlni 🙂
Ioana, felicitari pentru clasametul super de le super blog. Ai fost la Straja la gala ? Cred ca vroiai mult sa mergi la Straja -cum este ca nici eu nu am fost acolo.
Multumesc Sanda. Din pacate nu am putut ajunge la Straja 🙁 Poate va mai fi o dată viitoare…
Felicitari ! Pana la urma, stii cum se spune : “Orice inceput e greu ! ” 😉
Mulțumesc 🙂 Așa e, cel mai greu e primul pas.