7 verbe pentru 7 zile #51

        Fiind duminică, ultima zi a săptămânii (la noi, că la englezi se consideră că săptămâna începe duminica), să facem deci recapitularea evenimentelor:

1. Am mâncat struguri toată săptămâna la micul dejun, la prânz și la cină, atât de mulți cum cred că nu am mâncat fructe toată vara. Anul acesta mi s-au părut mai dulci ca niciodată și am găsit și foarte multe soiuri atât în piață cât și în magazine, și albi, și negri, și cu semințe și modificați genetic (adică fără), și mai mici, și mai mari… Atât de mulți struguri nu am mai mâncat din studenție de la practica agricolă făcută la Nazarcea în județul Constanța… și a trecut ceva vreme de atunci.
2. Am cumpărat două forme de silicon pentru ouă poșate. Mi s-a părut o chestie foarte ingenioasă și ușor de folosit deși până să îmi iasă rezultatul dorit am dat trei rateuri. Oul, evident fără coajă, se răstoarnă în căușul de silicon și apoi se pune într-un vas în care fierbe apa unde va pluti la suprafață. Se acoperă cu un capac și se lasă aproximativ 5 minute. De ce spun că am ratat? pentru că apa fierbea prea tare și a venit peste ou răspândind tot albușul în apă  iar asta mi s-a întâmplat de două ori la rând până am înțeles că trebuie să dau focul mai încet. Apoi a treia oară, am aruncat egg poacherul în oală de la înălțime cam mare și s-a răsturnat ieșind aceeași porcărie 🙂 Dar acum experiența își spune cuvântul și în sfârșit mă bucur de achiziția mea.
3. Am avut o mică problemă de sănătate pe care mi-am rezolvat-o, cum altfel, decât la o clinică privată. Nu o să dau amănunte pentru că s-a rezolvat totul cu bine dar am constatat, fără să fie ceva nou pentru mine, că, deși tehnic vorbind, avem personal medical de o calitate excepțională și aici mă refer atât la medici cât și la asistente, din punct de vedere al comunicării cu pacientul toată lumea este varză. Medicina este un domeniu în care interacțiunea este inevitabilă dar suntem rămași mult în urmă față de relaționarea care se practică în străinătate, înțepeniți undeva în trecut, iar ca să porți o discuție trebuie să scoți cu cleștele cuvintele de la doctor. Pentru a obține răspunsurile care te frământă tu, ca pacient, trebuie să ai abilitatea de a pune întrebările astfel încât să nu te trezești doar cu reacții laconice de genul ”da”, ”nu” sau ”este posibil”. Cu toate astea, per total, experiența mea a fost una pozitivă, pentru că, desigur, dacă te-ai însănătoșit, treci mai ușor cu vederea peste orice.
4. Am continuat să studiez oferta de aspiratoare și tot nu am reușit să mă hotărăsc asupra modelului care mi s-ar potrivi. De jumătate de an vreau să îmi schimb aspiratorul care pe lângă faptul că e vechi și am senzația că nu trage suficient, mai are și o cutie  în care adună praful care este îngrozitor de neplăcut să o curăț, în special pâlnia aia de hârtie ca un fel de acordeaon care se umple de mizerie și care mă face să mă murdăresc până la cot de fiecare dată când termin curățenia. Faza e că nu știu după ce criterii să aleg, în afară de faptul că nu mai îmi trebuie în vecii vecilor aspirator fără sac, nu știu la ce să mă uit. De ce sunt atât de mari diferențele de preț? pentru că mie toate aspiratoarele mi se par la fel. Desigur că am văzut și modele mai speciale, cum ar fi cele de aici dar mi se par un pic prea profesionale pentru ceea ce îmi trebuie mie, adică un apartament de bloc. Dacă aveți vreo recomandare pentru mine, aruncați un ochi aici și spuneți-mi părerea voastră. Please!
5. M-am uitat cu mare plăcere la Vocea României, una din emisiunile mele preferate și în special partea aceasta cu audițiile pe nevăzute mi se pare extrem de plăcută și de relaxantă. Nu cred că emisiunea este regizată deși probabil antrenorii sunt încurajați să poarte discuții în contradictoriu și să se tachineze unul pe altul dar umorul de care dau dovadă este exact pe gustul meu și, fiind atât de captivantă,  întotdeauna mi se pare că emisiunea se termină prea repede.
6. Am urmărit cu atenție parcursul Brexitului fiind direct interesată de acest subiect și, din observațiile proprii avute pe tărâm britanic, englezii nu sunt deloc entuziasmați de beleaua în care s-au băgat din nepăsare, neștiință și neimplicare. S-au trezit târziu de sub vraja politicienilor care și-au văzut doar interesele proprii în delirul pe care ți-l dă accesul la putere iar acum încearcă să dreagă busuiocul prin manifestații, marșuri și mitinguri și nu doar la Londra, așa cum vedem la televizor, ci în toate orașele țării. Peste tot se împart flyere de acest gen prin care se încearcă organizarea de proteste anti-brexit. Sper să le și reușească.
7. Am reluat la citit sau mai bine spus răsfoit, The Little Book of Hygge, rețeta daneză a fericirii. E o carte potrivită toamnei, cu poze frumoase care induc o stare de bine, un fel de ghid către lumea confortului sufletesc, scris de Meik Wiking, directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga pentru că da, în timp ce noi ne mândrim că avem DNA alții au Institute care se ocupă cu studiul fericirii 🙂

        A fost o săptămână relaxată, fără evenimente spectaculoase și fără surprize pe care de altfel le detest. Voi? tot pe pace și liniște?