De câte ori vi s-a întâmplat să stați năuce în fața șifonierului privind tonele de haine îngrămădite pe umerașe și să vă gândiți că nu aveți cu ce să vă îmbrăcați? Mie de foarte multe ori…dar nu în ultima vreme 🙂 Pentru că acum am o garderobă smart de care sunt foarte mândră și pe care am clădit-o bazându-mă pe sfaturile experților în domeniu. Am luat idei de ici, de colo și le-am combinat așa cum mi s-a potrivit mie iar dacă vreți, vi le împărtășesc și vouă. Cu toate că acum dulapul meu nu mai geme de haine, pentru că am mult mai puține decât în urmă cu doi-trei ani, nu mi se mai întâmplă niciodată să mă enervez că nu am cu ce să mă îmbrac. Iată deci cele zece piese de bază care mă scot la liman de fiecare dată:

1. Un tricou alb. Deși l-am considerat ani de zile un articol sport, în ultima perioadă mi-am reconsiderat părerea. Un tricou alb de calitate, dintr-un material bun care nu se întinde și nu se lărgește la spălat m-a scos din multe încurcături. Purtat sub un sacou, cu o mică eșarfă la gât sau fiind pur și simplu ”suportul” pentru un colier statement, un tricou alb, simplu, perfect croit, deci nu mulat încât să puște pe tine, te face să te simți confortabil și dă un aer tineresc oricărei ținute. Personal le prefer pe cele la baza gâtului însă și cele cu decolteu în V arată la fel de bine.
2. Un tricou negru. Aceleași caracteristici ca cele mai sus și suficient de lung astfel încât să poată fi băgat în pantaloni. Atunci când găsiți tricoul perfect sfatul meu este să cumpărați mai multe bucăți pentru că acestea nu se demodează niciodată.
3. Cămașa albă cu nasturi în față. De fapt aceasta este definiția cămășii (un articol de îmbrăcăminte care se încheie cu nasturi în față) însă mereu aud referiri la acest articol ca fiind ”bluză”. Nu, bluza e bluză și cămașa e altceva. E perfectă nu doar pentru serviciu ci și pentru o ieșire în weekend. Cu cât  materialul e mai apretat și mai bine călcat, cu atât ținuta e mai elegantă. Inul și alte țesături care se șifonează la prima mișcare nu sunt tocmai pe gustul meu atunci când vine vorba de cămăși.
4. Sacoul negru. Îl știu de când eram mică și nu s-a demodat niciodată chiar dacă linia umerilor, lungimea sau modelul reverelor au suferit mici schimbări de-a lungul deceniilor și cred că este piesa de rezistență a garderobei oricărei femei. O investiție într-un sacou de calitate nu aduce regrete nimănui pentru că poate fi purtat și la o ținută casual și la o ținută elegantă, și cu blugi dar și cu o fustă, și la birou dar și după masa în parc.
5. Un pulover cu gât înalt. De preferință negru dar dacă această culoare nu vă prinde mai ales că puloverele se poartă iarna când tenul nu este deloc bronzat, poate fi și o altă culoare neutră, bej, crem, gri sau chiar alb. Oricum ar fi, calitatea trebuie să primeze și e de luat în considerare opțiunea unui pulover din cașmir chiar dacă prețul pare uneori înfricoșător. Un pulover de cașmir ține însă ani de zile fără să se scămoșeze precum puloverele din poliester care după un sezon și două spălări sunt tocmai bune de aruncat. Și nu am cuvinte să spun cât de plăcută este senzația cașmirului purtat direct pe piele iar, după cum știm cu toții, atunci când te simți bine, arăți bine 🙂
6. Rochia neagră. Black, dar nu neapărat ”little” 🙂 Trebuie însă să se potrivească perfect formei corpului și să pună în valoare părțile frumoase iar pe cele de care nu suntem tocmai mulțumite… nu musai să le ascundă, dar măcar să nu le scoată în evidență. Nu știu de ce i se spune ”little” pentru că lungimea rochiei nu trebuie să fie scurtă, ba aș spune că din contră, o lungime până la genunchi sau chiar mai lungă face rochia mai versatilă și mai ușor de purtat la diverse ocazii.
7. Pantaloni într-o culoare neutră. Nu neapărat negri (deși eu pe această variantă merg), pot să fie și gri, bleumarin sau bej în orice caz să fie ceva care să poată forma un outfit închegat cu celelalte haine din dulap. Sugerez o pereche de pantaloni clasici (înspre business) cu croială elegantă dintr-un material care cade greu (găsiți variante aici) mai degrabă decât unii mulați care sunt (prea) confortabili și sugerează un trening. Prefer să fiu un pic prea bine îmbrăcată decât prea prost, comparativ cu cei din jur, bineînțeles.
8. O pereche de blugi de culoare închisă care merg purtați fie cu pantofi sport gen adidași pentru un stil casual, fie cu tocuri înalte pentru un look mai sofisticat. Fiecare dintre noi își cunoaște (sau cel puțin așa ar trebui) stilul de blugi care i se potrivește cel mai bine. Deasupra gleznei, cu talie înaltă, skinny, evazați, , boyfriend, cu manșetă, drepți, nu contează, important la blugi este confortul și nu trebuie să deținem câte o pereche din fiecare model. Una și bună este suficient.
9. Un trench bej. Cu toate că este un mare clasic este în același timp foarte cool, mereu în tendințe și este una din piesele esențiale care nu ar trebui să lipsească din garderoba niciunei femei. Cu un trench clasic ești bine îmbrăcată indiferent că mergi la serviciu sau la teatru, la plimbare sau la mall și merge purtat cel puțin șase luni pe an iar asta înseamnă un cost per purtare mic.
10. Un palton negru. Pentru că negrul merge cu orice, este elegant și poate fi purtat în orice împrejurare.

        Pentru mine acestea sunt piesele esențiale și sunt convinsă că oricine le deține nu ar trebui să mai spună niciodată că nu are cu ce se îmbrăca. Orice cârpă colorată, cu dungi, floricele sau imprimeuri geometrice își găsește ușor locul lângă piesele clasice și astfel se pot compune o mulțime de ținute. Iar în ceea ce privește încălțămintea, se aplică aceleași reguli. În niciun caz nu contează numărul perechilor de pantofi ci calitatea acestora. Decât mulți și proști, mai bine puțini dar buni. O pereche de pantofi bej, o pereche de cizme negre ca cele de aici și o a treia pereche de încălțări sport ne scot garantat din orice dilemă referitoare la spinoasa problemă  ”cu ce mă îmbrac azi”.

        Mă uit pe scaunul pe care tocmai mi-am aruncat hainele pe care le-am purtat azi la birou și văd că am aplicat ceea ce am scris mai sus: botine negre, blugi, o cămașă albă și un colier mare cu flori albastre. Dacă mâine în loc de colier îmi pun o eșarfă colorată o să arăt cu totul altfel. Voi cu ce v-ați îmbrăcat azi?

 

 

Read More

        Cu toate că în ultimii, hai să zic, 20 de ani moda nu mai este la fel de strictă precum în trecut (adică lumea poartă  cam orice îi trece prin cap fără să țină seama riguros de tendințe), există totuși câteva noi apariții la fiecare început de sezon pe care, orb să fii, și n-ai cum să nu le observi. Doar aduceți-vă aminte de șlapii cu blană care se purtau vara trecută și o să înțelegeți exact despre ce vorbesc. Din fericire hidoșeniile au dispărut, în schimb au venit din urmă alte minunății deși acel nivel de urâțenie cu greu va mai putea fi atins vreodată. Adică așa sper. Dar să le luăm pe rând:

• Pastelurile. Rochiile, bluzele, tricourile chiar și pantalonii în nuanței pastelate au invadat toate fashion week-urile indiferent că acestea s-au ținut la Londra, Paris, Milano sau New York. Culoarea vedetă a anului, declarată încă din decembrie anul trecut de către Pantone Colour Institute, este ultraviolet așa că nu e de mirare că între toate pastelurile de pe podiumurile de prezentare, culoarea lavandei (sau a liliacului dacă preferați) s-a impus pe primul loc. Love it!
• Logo-urile imprimate pe tricouri au pornit de la Gucci și imediat s-a declanșat avalanșa. Chanel, Dior (cu J’Adior), Louis Vuitton, YSL, toți, dar absolut toți vor să-și vadă numele scris cât mai mare și ieșind cu orice preț în evidență. Trecând peste faptul că mi se pare de domeniul absurdului să dai 5-6-700 de dolari pe o cârpă, trendul acesta mă lasă rece, nici nu-mi place dar nici nu-mi displace, cine vrea să poarte tricouri cu ”scris” e liber să o facă.
• Gențile din rafie. Îmi plac de când mă știu, ba chiar am avut mereu câte una pe care am purtat-o până la distrugerea totală. Se poartă și coșurile împletite din pai, și cele care au inele în loc de mâner, și cele în stil rustic, toate mi se par drăguțe.
• Coafura bob. Dar nu orice bob, ci acel no-fuss bob, lejer și lăsând impresia că nu te-ai străduit deloc să arăți ca scoasă din cutie. Părul nu trebuie să fie nici întins perfect ca lins de vacă dar nici cu bucle, e greu de explicat în cuvinte și știu asta pentru că oricât am încercat să o fac pe coafeza mea să înțeleagă, nu am reușit. Lăsat ca și când ar fi fost  uscat natural, e totuși nevoie de ajutorul unui astfel de ondulator pentru ca șuvițele de pe laterale să arate cumva rebel, ca și cele ale lui Cameron Diaz. Îmi place mult și o astfel de coafura mi se pare ușor de întreținut.
• Ochelarii de soare subțiri. Sau înguști, nici nu știu cum să le spun, oricum inspirați de cei pe care îi purta Keanu Reeves în Matrix. Nu-mi plac și nu avantajează pe nimeni, iar Rihanna pe care încearcă să o copieze o lume întreagă, rămâne frumoasă și dacă și-ar pune o oală în cap.
• ”Adidașii” supradimensionați și butucănoși (nu găsesc alte cuvinte să îi descriu). Tot de la marile case de modă vine trendul căruia nu-i înțeleg deloc nici frumusețea, nici utilitatea. Să umbli pe stradă ca și când ai fi împrumutat pantofii lui taică-tu în timp ce în partea de sus porți o rochiță super-feminină mi se pare urât, urât, urât. Înțeleg perfect necesitatea încălțămintei comode, pe care și eu o prefer în locul tocurilor, dar se găsesc atâtea modele drăguțe de teniși ușori încât mi se pare ridicol să umbli pe șenile în mijlocul verii pe asfaltul încins.
• Poșetele de plastic transparent. Horror. Nu-mi plac, par ieftine ca și mapele de prezentare distribuite gratuit la conferințe, deși nu sunt deloc. Dacă geanta scoasă de Celine costă 757 de dolari, nici nu vreau să mă gândesc cât costă Chanel-ul. La  cele trei genți de mai jos nu am găsit prețul pentru că probabil chiar și producătorilor le este jenă să-l afișeze. Din material din ăsta transparent aveam un portfard în care îmi țineam gelurile de duș când mergeam în vacanțe și m-a ținut vreo două concedii dar nu am dat pe el mai mult de 5 lei și acesta cred că este prețul corect.
• Carourile. În sfârșit nu am nimic negativ de comentat 🙂 Carourile mi-au plăcut întotdeauna și mă bucur că sunt din nou în mare vogă. Ce nu mă bucură, e faptul că anul trecut mi-am aruncat sau donat, nici nu mai țin minte, două sacouri foarte faine pe care ziceam că nu o să le mai port în veci. O rochie în carouri mi se pare un pic prea mult dar un sacou întregește imediat orice ținută și merge perfect la blugi așa cum îmi place mie să umblu zi de zi. Acesta e de la Zara și mi se pare că exprimă exact ceea ce vreau să spun.
• Ceasurile. Nu mai dețin de mult timp doar funcția de a-ți arăta ora ci sunt mai degrabă un accesoriu de tip bijuterie mai ales că se poartă împreună cu brățări pe aceeași mână. Ce am observat la multe celebrități, și îmi place mult de tot, sunt modelele pătrate ca cele de aici. Bineînțeles că vreau și eu unul.

        Cam  astea sunt trendurile lui 2018. Bine, or mai fi și altele de care am uitat sau poate nici nu le știu sau poate le-am ignorat intenționat (cum ar fi gentuțele legate de curea ca cele ale încasatorilor de amenzi). Dar n-aș vrea să spuneți despre mine că sunt prea cârcotașă. E liber la comentarii 🙂

Read More

        V-am mai spus și în articolul anterior, ideea minimalismului ca stil de viață îmi place, mi se pare interesantă și cred că aduce multă liniște dar pentru mine totul se oprește când ajung la capitolul haine. Îmi plac prea mult ca să renunț la ele și pentru că mă preocupă subiectul și îmi aduce bucurie, azi vă împărtășesc patru ”secrete” pe care, atunci când le pun în practică, pentru mine funcționează făcându-mă să mă simt bine îmbrăcată și în largul meu.

1. Formula celor 4 piese. Chestia asta am citit-o într-un articol scris de către un stilist sau consultant de imagine/ critic de modă sau cam așa ceva, în orice caz un om cu competențe reale în domeniul modei și de atunci mi-a rămas întipărită foarte clar în minte. Pe scurt, ideea e că un outfit grozav, pe românește o ținută, se obține întotdeauna din minimum 4 piese. Să luăm un exemplu. O bluză și o fustă purtate împreună sunt doar haine și nimic mai mult pe când o bluză, o fustă, un sacou și un colier (deci patru piese) reprezintă cu adevărat un outfit. Orice combinație a mai multor articole vestimentare funcționează întotdeauna și este suficient să vă uitați în oglindă ca să vă convingeți de acest lucru.
2. Pregătiți-vă de cu seara hainele pentru a doua zi. Și știți de ce? Pentru că seara avem mai multe resurse și ambiția, dacă pot să îi spun așa, de a arăta fabulos în următoarea zi. Ca să nu mai spun de timp, 10 minute seara sunt un mizilic față de aceleași 10 minute dimineața când totul este făcut pe fugă în viteză maximă sub presiunea stresului de a nu întârzia la serviciu. Dacă acest bun obicei vă va intra în rutina zilnică veți observa cum, dintr-odată, veți avea satisfacția de a vă simți mereu bine îmbrăcată, cu hainele potrivite și care să vă facă să vă simțiți în largul vostru.
3. Scăpați de hainele care nu vă fac fericite. Filosofia cu fericirea am auzit-o cu ceva timp în urmă și sincer la început mi s-a părut cam deplasată. Adică, na, oricât ți-ar plăcea moda și hainele, cum naiba să ai sentimente pentru ele, cum vine asta ca hainele să-ți provoace emoții? Dar dacă stai să te gândești un pic, nu e chiar așa absurd. Când stai în fața dulapului cu ușile larg deschise și scoți o rochie care îți place cu adevărat, te simți imediat mai bine. Pe de altă parte, când vedem maldărul de haine pe care nu le purtăm niciodată dar pe care le ținem doar pentru că ar trebui să le avem în garderobă, nu ne face nicio plăcere. De exemplu sacouri care ar fi bune pentru mers la serviciu (dar de fapt nu le îmbrăcăm niciodată) sau anumite culori din care nu mai avem nimic altceva. Dar merită oare să ținem o bluză galbenă, deși urâm această culoare, doar pentru că nu mai avem nimic altceva galben? Exemplul cu galbenul e pur ipotetic pentru că de fapt mie îmi place culoarea. Concret pentru mine ar fi să scap de anumite geci de iarna care, fiind foarte voluminoase, ocupă spațiul degeaba. Am una neagră pe care nu o port niciodată dar o țin de ani de zile pentru că, știți cum se spune, negrul merge la orice 🙂  Dar o urăsc din tot sufletul. Cu dulapul în care se regăsesc doar haine care ne aduc bucurie, este foarte ușor să alcătuim ținute în care să ne simțim confortabil.
4. Nu cumpărați niciodată, dar niciodată, haine doar pentru singurul motiv că le-ați găsit la reduceri. Știu că tentația e mare și când vezi 70 sau chiar 80% discount ți se pare că l-ai prins pe Dumnezeu de-un picior. În greșeala asta am călcat și eu de multe ori dar m-am învățat minte. Mi-am cumpărat cămăși în culori aiurea, blugi brodați, pulovere de mers la munte, rochii tip sac și paltoane cu volănașe pe care nu le-am purtat nici măcar o secundă. Le-am cumpărat doar pentru că aveau prețul redus deși nu mi se potriveau deloc. După un timp le-am dat mai departe cu eticheta încă agățată de ele. Asta nu înseamnă că nu cumpăr de la reduceri, ba din contră, unul dintre principiile mele este să cumpăr doar atunci când sunt reduceri. Dar când intru aici știu dinainte exact ce vreau și ce caut. Dacă am nevoie de o pereche de pantaloni negri apăi n-o să cad în ispita de a-mi lua unii verzi sau, mai rău, în loc să îmi iau pantaloni să mă trezesc cu vreo rochie de plajă în coș 🙂 Îmi place să cred că am ajuns la înțelepciunea de a face cumpărături cu cap deși drumul până aici nu a fost chiar ușor.

        À propos, având în vedere că suntem în plin sezon de reduceri, voi pe ce site-uri mai intrați? Este oare vreunul care să-mi fi scăpat?

 

 

Read More

        Dintr-un singur punct de vedere e bine că a trecut vara, cel puțin nu o să mai vedem pe stradă hidoșeniile alea de papuci/ șlapi cu blană pentru că sunt convinsă că până la anul o să dispară moda asta.

        În schimb, de cum a dat frigul, fetele au renunțat la șorturile sexy și au trecut la pantaloni lungi. Gucci inspired 🙂 Câteodată stau și mă gândesc că designerii de la Gucci își bat joc de muritorii care se uită cu venerație înspre ei înclinându-se ca în fața zeităților. Îmi și imaginez cum fac ei un brainstorming gândindu-se ce să mai inventeze, ce să mai scoată pe piață astfel încât să nu poată fi comparați cu nicio altă casă de modă. Visează noaptea pantaloni de trening purtați cu pantofi stiletto cu tocuri amețitoare și, în mare secret, a doua zi lansează producția în serie limitată care va fi vizibilă publicului extaziat de marea inovație creativă în fashion-weekul de la Milano, New York sau Paris. Iar snobii din primele rânduri se aruncă disperați pe câte o pereche de 1500 de euro făcând stocurile sold out în următoarea săptămână.         Ce vedeți în poza de mai sus e varianta mai ieftină, adică modelul fără capse pe laterale, la crème de la crème  sau the very best of  fiind cam așa ceva:        Sper că ați prins ideea pentru că e simplă de tot: pantaloni de trening dar neapărat purtați cu tocuri, de preferință cât mai înalte. Coțofenele astea tinere și-au comandat deja imitații de douăzeci de ori mai ieftine de pe site-urile chinezești și și-au etalat outfiturile în mall 🙂 Le-am văzut. Mi se par total aiurea dar probabil va trebui să mă obișnuiesc pentru că din primăvară ochii o să ne fie zgâriați de o nouă viziune artistică. Sutienele purtate la vedere. Luați de vă minunați 🙂

Read More

        Am vrut să scriu azi despre prostia omenească dar mi-am dat seama că ar ieși un articol mult prea lung și nu am atâta timp la dispoziţie aşa că o să vorbesc puțin despre modă 🙂 Mai exact, despre câteva lucruri care mie nu îmi plac și, pentru că nici pe departe intenția mea nu este să ofensez pe cineva, o să încep cu un disclaimer: Dacă eu nu mă simt bine îmbrăcată cu unul din lucrurile pe care o să le înșir mai jos, asta nu înseamnă că dacă le văd pe alte persoane nu le apreciez. Este foarte posibil ca vouă să vă placă și să vă stea foarte bine, drept urmare purtați-le în continuare și nu mă băgați în seamă, ba chiar puteți să mă contraziceți pentru că nu o să mă supăr.

1. Poncho-urile și în general pelerinele de orice fel. Ori de câte ori am probat o astfel de chestie mi s-a părut  că m-am îmbrăcat cu un cort care ascundea orice urmă de feminitate. Înfășurarea asta de mult material de jur împrejur aduce într-un fel cu costumele femeilor talibane sau, mai autohton vorbind, cu un fel de căpiță de fân cu un cap în vârf. Pentru mine este clar un big no-no.
2. Culoarea vișinie. Sau dacă vreți, puteți s-o numiți grená, bordeaux, roșu burgund sau marsala dar indiferent cum i-ați spune, tot rău mi-ar ședea într-o rochie de culoarea vișinei putrede. Am observat dintotdeauna că nu mă prinde nicio nuanță din acest spectru iar în 2015, când a fost decretată culoarea anului, am avut o ultimă tentativă de a mă adapta trendului și mi-am cumpărat un pulover superb într-un vișiniu din ăsta tomnatic. De fapt superb o fi fost pentru alții pentru că mie îmi dădea un aer trist și îmi scotea în evidență cearcănele ceva de speriat. Nu l-am purtat niciodată.
3. Paltoanele cu cordon care se înnoadă în talie. Vorbesc doar de paltoane groase și nu de trench-uri flu-flu sau jachete subțirele unde cordonul cade moale pe lângă corp pierzându-se printre cutele hainei. De câte ori m-am văzut în oglindă probând un  astfel de palton mi-au venit în minte  asistentele medicale din anii 80 înfofolite cu halate de molton care umblau zgribulite pe holurile neîncălzite ale spitalelor. Iar dacă paltonul are și guler șal, asocierea devine perfectă 🙂 
4. Cizmele peste genunchi. Doamne, cât de bine îi ședea lui d’Artagnan fandând în spectaculoasele sale dueluri de spadă și aș fi vrut din tot sufletul să asociez aceste cizme cu d‘Artagnan și cu cei trei prieteni ai  lui muschetari pentru că romanele lui Alexandre Dumas mi-au înseninat copilăria. Din păcate realitatea este mult mai puțin romantică iar atunci când le văd pe stradă primul gând mă trimite la un pescar manevrându-și mulineta în mijlocul bălții. Știu că se poartă, îmi place să le văd în vitrine dar nu mi se pare că avantajează estetic niciun fel de siluetă.
5. Topurile din satin cu bretele subțiri. Așa numitele spaghetti straps. De fapt nu doar topurile ci și rochiile care sunt dintr-un material lucios și cu bretele înguste mi se pare că arată exact ca lenjeria de corp. E adevărat că o lenjerie scumpă, luxoasă, purtată de divele anilor 50 gen Marilyn Monroe, dar tot lenjerie. De ce ai purta o rochie care să arate ca o cămașă de noapte?
6. Sandalele cu ciucuri. Moda lor a apărut de vreo două veri și chiar dacă am văzut modele drăguțe, gândul mă duce de fiecare dată la călușarii care rupeau scenele Cântării României țopăind ca apucații în timp ce zornăiau din clopoței. Cu cât sunt mai mulți ciucurii și mai multe culorile, cu atât sandalele mi se par mai caraghioase. Se pare că moda aceasta a umplut tot globul pământesc pentru că astă vară la Barcelona trei sferturi din turiste, indiferent dacă erau americance, rusoaice sau suedeze, se plimbau pe Rambla fluturându-și cu mândrie pomponeii. Zici că toate făceau parte din ansamblul Doina al Armatei 🙂
7. Vestele. N-am avut niciodată vreo vestă și aici îmi vine greu să explic de ce. Pur și simplu nu îmi plac. Știu că sunt utile și țin de cald iar unele sunt chiar faine de tot dar nu mă atrag. Iarna trecută am vrut să depășesc această prejudecată și era cât pe ce să-mi iau una din aceste veste din blana dar din nou m-a oprit ceva. Sau cineva, aka piticul de pe creier 🙂 Am zis că decât să-mi cumpăr o vestă pe care să nu o port, mai bine pun încă 50 de lei în plus și îmi iau și mâneci chiar dacă apoi voi avea prea multe geci de iarna.
8. Blugii sfâșiați de urs și mai ales puloverele din aceeași gamă. Dacă la blugi mai închid ochii  și accept faptul că merge o tăietură-două în dreptul genunchilor, la pulovere nici să mă bată sfântu’ nu pricep de ce ar purta cineva așa ceva. În România mai e cum e, dar în Anglia jur că jumătate din puloverele și tricourile din magazine sunt ferfeniță. 
9. Asimetriile. Asta mi se trage de la mama pe care am auzit-o mereu spunând că nu îi plac rochiile cu un singur umăr, prinse doar într-o parte, cu tivul asimetric sau cu o singură mânecă. Nu știu de ce nu îi plăceau dar mi-a intrat și mie în cap că nu sunt frumoase și așa am rămas cu toate că de multe ori am văzut la Oscaruri ținute total asimetrice de stătea mâța-n coadă. La fel, dintr-un motiv pe care nu l-am aflat niciodată, nu îi plăceau gladiolele și nici eu nu mă uit la ele orice culoare ar avea. Ca să vezi ce face educația din om.
10. Imprimeurile in exces. Nu mă atrag modelele geometrice de niciun fel iar imprimeurile florale trebuie să fie foarte mărunte ca să-mi placă. Foarte rar am purtat rochii de vară imprimate și nu pot spune că mă simt confortabil cu margarete sau bujori pe poale. Culorile uni, dungile sau chiar carourile mi se par mult mai elegante dar, repet, percepția mea este evident subiectivă și trece prin filtrul oglinzii în care mă reflect eu însămi. Am văzut Ilene Cosânzene care realmente pluteau învăluite în voaluri și mătăsuri pictate cu trandafiri iar rochiile lor mi s-au părut incredibil de frumoase. Dar nu pentru mine.

        Mă opresc aici deși aș mai avea și alte puncte de atins însă vă las și pe voi să vă spuneți cuvântul. Deci?

Read More